ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2888/2018

Hotărârea pronunțată de instanța de fond Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 13.08.2015, reclamanții Secretariatul General al Guvernului și Consiliului Concurenței au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, anularea și suspendarea executării Deciziei nr. 52/18.02.2015 emise de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice-Serviciul de soluționare contestații nereguli fonduri europene și anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/RPVC/03.10.2014. Prin Sentința civilă nr. 3329 din 14 decembrie 2015, Curtea de Apel București a respins cererea de suspendare a Deciziei nr. 52/18.02.2015, ca inadmisibilă. A admis, în parte, acțiunea reclamanților Secretariatul General al Guvernului și Consiliul Concurenței, a anulat, în tot, Decizia nr. 52/18.02.2015 și, în parte, Procesul-verbal nr. x/03.10.2014, respectiv în ceea ce privește constatările și măsurile dispuse referitor la derularea procedurii de atribuire a contractului de servicii de audit financiar nr. ADM29/26.02.2013 încheiat de Consiliul Concurenței cu SC A. SRL, abatere descrisă de către Autoritatea de Audit în Raportul final de operațiuni pentru PODCA nr. 51456/26.08.2014.

Cererea de recurs Împotriva acestei sentințe, în condițiile art. 483 C. proc. civ., a formulat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate și, rejudecând cauza, respingerea, ca neîntemeiată, a acțiunii reclamanților Secretariatul General al Guvernului și Consiliul Concurenței, cu consecința menținerii actelor contestate. A susținut recurentul-pârât că instanța de fond a interpretat eronat dispozițiile legale incidente, art. 33 alin. (4) și (6) din H.G. nr. 925/2006 (în vigoare la momentul derulării procedurii de achiziție) și ale art. 78 din același act normativ. În măsura în care legiuitorul a prevăzut un articol special, dedicat clarificărilor, nu se poate reține interpretarea instanței de fond că acestea pot fi solicitate prin intermediul procesului-verbal de deschidere a ofertelor, întrucât, în astfel de condiții, nu s-ar mai justifica existența art. 78 din H.G. nr. 925/2006. Astfel, în mod corect s-a reținut faptul că autoritatea contractantă a realizat o evaluare/analiză a documentelor depuse de ofertanți prin Procesul-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor nr. SG/146/08.01.2013, încălcând prevederile art. 33 alin. (6) din H.G. nr. 925/2006, care interzic expres luarea oricărei decizii cu privire la calificarea/selecția ofertanților/candidaților sau, după caz, cu privire la evaluarea ofertelor în ședința de deschidere. Aceste decizii sunt permise doar în cadrul unor ședințe ulterioare ședinței de deschidere a ofertelor. Prin urmare, în mod corect și legal, prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/RPVC/03.10.2014 s-a stabilit faptul că suma de 2.324 RON, reprezentând diferența dintre oferta declarată câștigătoare, a SC A. SRL (9.824 RON), și oferta cu cel mai mic preț, a SC B. SRL (7.500 RON), este considerată neeligibilă.

Apărările intimaților Prin întâmpinare, intimatul-pârât Consiliul Concurenței a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. A arătat intimatul că, potrivit art. 33 alin. (4) și (6) din H.G. nr. 925/2006, comisia de evaluare nu a făcut altceva decât să inventarieze documentele depuse de ofertanți și să pună în vedere ofertanților să completeze documentele lipsă, în termen de 72 de ore, astfel cum s-a precizat în procesul-verbal de deschidere. Abia în ședința comisiei de evaluare din data de 14.01.2013 s-a decis respingerea ofertelor depuse de SC B. SRL și de SC C. SRL, întrucât aceștia nu au transmis, în termenul de 72 de ore de la comunicare, stabilit prin procesul-verbal de deschidere, documentele solicitate. Astfel, în mod corect instanța de fond a reținut că este nejustificată reținerea de echipa de control a neregulii prin Procesul-verbal nr. x/03.10.2014 și prin Decizia nr. 52/18.02.2015. II. Soluția instanței de recurs 1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 23 noiembrie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Prin încheierea din 22 martie 2018, Completul de filtru a constatat, în funcție de conținutul Raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., și a fixat termen de judecată pe fond. 2. Cu privire la fondul recursului. Analiza motivelor de casare invocate 2.1. Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente, constată că recursul este nefondat, neputându-se reține incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. invocat de recurentul-pârât, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. 2.2. Intimatul-reclamant Consiliul Concurenței, partener al Secretariatului General al Guvernului, în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de achiziție publică în vederea atribuirii contractului de servicii de audit financiar pentru proiectul "Eficientizarea activității de aplicare a politicilor de concurență în corelare cu politicile sectoriale", cod SMIS 39072, finalizată cu încheierea Contractului de servicii de audit financiar nr. ADM/029/26.02.2013 cu SC A. SRL. Urmare a verificării efectuate de echipa de control din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, a fost emis Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/RPVC/03.10.2014 prin care s-a constatat a fi neeligibilă suma de 2.324 RON, reprezentând diferența dintre oferta declarată câștigătoare (a SC A. SRL) și oferta cu cel mai mic preț, de 7.500 RON (a SC B. SRL) și s-a stabilit o creanță bugetară de 1.975,40 RON. Procesul-verbal nr. x/RPVC/03.10.2014 a fost contestat de Secretariatul General al Guvernului și de Consiliul Concurenței, contestația fiind respinsă prin Decizia nr. 52/18.02.2015 emisă de Serviciul Soluționare Contestații Nereguli Fonduri Europene din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. 2.3. Soluția primei instanțe, de admitere a acțiunii și de anulare a Deciziei nr. 52/18.02.2015 de soluționare a contestației și de anulare, în parte, a Procesului-verbal nr. x/RPVC/03.10.2014, în ceea ce privește constatările și măsurile dispuse referitor la derularea procedurii de atribuire a contractului de servicii de audit financiar nr. ADM29/26.02.2013 încheiat de Consiliul Concurenței cu SC A. SRL, este legală, reflectând interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale pertinente în raport cu situația de fapt rezultată din probele administrate în cauză. În esență, recurentul-pârât susține că autoritatea contractantă, Consiliul Concurenței, prin încheierea contractului cu SC A. SRL, a încălcat dispozițiile legislației în materia achizițiilor publice, pe de o parte, prin evaluarea ofertelor primite prin intermediul unui document numit Procesul-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor, contrar art. 33 alin. (6) din H.G. nr. 925/2006, în cadrul unor ședințe ulterioare, iar, pe de altă parte, prin solicitarea de clarificări prin intermediul aceluiași proces-verbal de deschidere a ofertelor, deși aceste clarificări făceau obiectul unei solicitări ulterioare. Astfel, s-a reținut existența unei nereguli, așa cum aceasta este definită la art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora și la art. 2.7 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1083/2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999. 2.

Art. 33 alin. (4) și (6) din H.G. nr. 925/2006 prevede care este conținutul procesului-verbal care se încheie la finalizarea ședinței de deschidere, obligația autorității contractante de a-l comunica tuturor participanților la procedura de atribuire în cel mult o zi lucrătoare și faptul că decizia cu privire la calificarea/selecția ofertanților/candidaților se adoptă în cadrul unor ședințe ulterioare ședinței de deschidere a ofertelor. Înalta Curte, în acord cu prima instanță, reține că, în Formularul standard al procesului-verbal de deschidere a ofertelor, reglementat de Ordinul Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice - ANRMAP nr. 302/2011, este cuprinsă rubrica consemnării clarificărilor solicitate operatorilor economici și mențiunea că membrii comisiei de evaluare, vor analiza în detaliu ofertele, în ședințe ulterioare, "în conformitate cu cele stabilite prin documentația de atribuire și cu clarificările precizate la deschidere." În cauză, prin Procesul-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor nr. SG/146/08.01.2013 întocmit de Consiliul Concurenței, Comisia de evaluare a ofertelor a consemnat solicitarea prezentării de către operatorii economici, în termen de 72 de ore, a anumitor documente, care au fost indicate pentru fiecare dintre ofertanți în mod clar. Contrar susținerilor recurentului, procesul-verbal nu încalcă art. 33 din H.G. nr. 925/2006, neputându-se aprecia că autoritatea contractantă ar fi realizat o evaluare/analiză a documentelor depuse de ofertanți. Actul în discuție a fost încheiat conform formularului standard, precizându-se, pe lângă denumirea ofertanților, și ce documente/clarificări urmează a fi prezentate de aceștia. Niciunde în cuprinsul actului nu este menționată vreo evaluare a ofertanților. De altfel, după cum reiese din actele dosarului, ulterior, în ședința de analiză a ofertelor din 14.01.2013, comisia de evaluare a evaluat și s-a pronunțat în sensul respingerii ofertelor operatorilor economici care nu au respectat termenul de depunere a documentelor. 2.

Potrivit dispozițiilor art. 78 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, apreciat, de asemenea, de recurent a nu fi fost respectat de către intimata-autoritate contractantă, "Comisia de evaluare stabilește care sunt clarificările și completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, precum și perioada de timp acordată pentru transmiterea clarificărilor. Comunicarea transmisă în acest sens către ofertant trebuie să fie clară, precisă și să definească în mod explicit și suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare." Textul de lege nu impune emiterea unui act distinct, care să cuprindă clarificările solicitate ofertanților, ci impune ca actul emis de comisia de evaluare să cuprindă anumite mențiuni și să îndeplinească anumite condiții. Or, procesul-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor îndeplinește condițiile de a fi clar, precis și de a defini explicit și detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare, specificând inclusiv perioada de timp acordată pentru transmiterea clarificărilor. Deci, după cum a reținut și prima instanță, nu există niciun temei pentru a considera că respectivul proces-verbal este nelegal și că ar fi încălcat drepturi ale participanților la procedura de achiziție. Scopul legii, ca ofertantul vizat să cunoască suficient de detaliat ce documente/clarificări mai trebuie să depună, a fost atins. De altfel, trei dintre cei cinci ofertanți, SC D. SRL, SC E. SRL și SC F. SRL, au depus documentele solicitate prin cererea de clarificări cu respectarea termenului de 72 de ore. Prin urmare, dezlegarea dată litigiului cu care a fost învestită instanța de fond reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente. 3. Soluția instanței de recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, va respinge recursul, ca nefondat.