ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2521/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2521/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de
față:
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 2595 din 8 mai 2007,
Tribunalul Constanța, secția comercială, a respins ca nefondată acțiunea
promovată de reclamanții SC W. SRL Constanța și S.V. în contradictor cu pârâtul
B.I.N.
În motivarea
sentinței, instanța de fond, sesizată cu o acțiune având ca obiect constatarea
calității reclamantului de unic asociat al SC W. SRL urmare actului adițional din
2004 și sentinței nr. 686/Com din 21 februarie 2006 a Tribunalului Constanța, secția
comercială, prin care s-a dispus excluderea asociatei N.M. din societate, a
reținut că sentința menționată a dispus și cu privire la structura capitalului
social între asociați.
Curtea de Apel
Constanța secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și
fiscal a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanți prin Decizia nr. 218
din 10 octombrie 2007.
Criticile apelanților
au fost înlăturate cu motivarea că prin sentința nr. 686 din 21 februarie 2006
a Tribunalului Constanța care nu a fost modificată prin căile de atac, instanța
a stabilit și structura capitalului social respectiv S.C. - 11 părți sociale și
B.I.N. - 10 părți sociale așa încât susținerea reclamanților în sensul că
intimatul nu mai putea primi părți sociale prin redistribuire întrucât anterior
pronunțării sentinței acesta își pierduse calitatea de asociat nu a fost
primită.
În contra deciziei
menționate au declarat recurs SC W. SRL Constanța prin reprezentant S.C. și S.C..
pentru motivele
prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. în a căror dezvoltare se arată
că:
Actul de cesiune
de părți sociale și-a produs efectele între reclamant și pârât la 7 iulie 2004
și greșit instanța de apel a luat în considerare hotărârea Curții de apel prin
care se redistribuie părțile sociale modificând actul autentic de cesiune
încheiat de S.C. cu B.I. a cărui consecință a fost retragerea cedentului din
societate, dându-se astfel o interpretare eronată respectivului act;
În mod greșit instanța de apel s-a
referit la prevederile art. 16 și 17 din Legea nr. 304/2004 întrucât acestea nu
a legătură cu cauza de față.
Recursul nu este
fondat.
Cu privire la motivul de
recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ.
Recurenții reclamanți
critică decizia recurată sub aspectul interpretării actului de cesiune încheiat
în forma autentică între reclamantul S.C. și pârâtul B.I.N. în sensul efectelor
pe care el le produce între părțile contractante.
Numai că obiectul
acțiunii îl formează constatarea dreptului de proprietate asupra tuturor
părților sociale și a calității de asociat unic al coreclamantului S.C. motivat
de faptul că, pe de o parte, ar fi dobândit părțile sociale de la pârât iar, pe
de altă parte, că prin sentința 686 din 21 februarie 2006 a Tribunalului
Constanța definitivă asociata N.M. a fost exclusă din societate.
Hotărârea menționată
de excludere din societate și de constatare a structurii capitalului social și
asociaților a fost pronunțată în contradictor cu coreclamanta SC W. SRL,
reclamantă și în acel proces așa încât față de această parte operează
autoritatea de lucru judecat întrunite fiind condițiile art. 1201 C. civ.
Totodată, aceeași
hotărâre judecătorească nu poate fi invocată decât în întregul ei, nu numai
pentru dovada excluderii asociatei N.M. dar și pentru reașezarea capitalului
social urmare a acestui fapt între asociați ramași, iar prin înregistrarea ei
la Registrul comerțului aceasta a dobândit efecte erga omnes.
Drept urmare, decizia
atacată care își sprijină soluția pe hotărârea susmenționată este legală,
analiza actului de cesiune preexistent ei față de scopul urmat de reclamanți:
constatarea calității de unic asociat a coreclamantului S.C. fiind inutilă în
contextul dat.
Față de prevederea
imperativă a art. 203 din Legea nr. 31/1990 conform căreia „Transmiterea
părților sociale trebuie înscrisă în registrul comerțului și în registrul de
asociați ai societății” pentru a fi invocat în fața instanței în scopul
menționat și anume constatarea calității de unic asociat, trebuia să fie
înregistrat la Registrul comerțului.
Așadar, motivul
întemeiat pe dispozițiile art. 304.8 nu poate fi primit.
Cu privire la
motivul întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. se constată din
dezvoltarea lui că recurenții nu critică nici lipsa de temei legal nici
încălcarea sau aplicarea greșită a legii, respectiv a prevederilor art. 16 și
17 din Legea nr. 304/2004, așa încât analiza nu este posibilă în lipsa unui
obiect care să întrunească conținutul legal.
Față de cele ce
preced, Înalta Curte va respinge recursul declarat ca nefondat, menținând ca
legală decizia atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
recursul declarat de
reclamanții SC W. SRL Constanța, S.C. împotriva Deciziei civile nr. 218/Com din
10 octombrie 2007 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială
contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 23 septembrie 2008.