ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2521/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 2595 din 8 mai 2007, Tribunalul Constanța, secția comercială, a respins ca nefondată acțiunea promovată de reclamanții SC W. SRL Constanța și S.V. în contradictor cu pârâtul B.I.N. În motivarea sentinței, instanța de fond, sesizată cu o acțiune având ca obiect constatarea calității reclamantului de unic asociat al SC W. SRL urmare actului adițional din 2004 și sentinței nr. 686/Com din 21 februarie 2006 a Tribunalului Constanța, secția comercială, prin care s-a dispus excluderea asociatei N.M. din societate, a reținut că sentința menționată a dispus și cu privire la structura capitalului social între asociați.

Curtea de Apel Constanța secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanți prin Decizia nr. 218 din 10 octombrie 2007. Criticile apelanților au fost înlăturate cu motivarea că prin sentința nr. 686 din 21 februarie 2006 a Tribunalului Constanța care nu a fost modificată prin căile de atac, instanța a stabilit și structura capitalului social respectiv S.C. - 11 părți sociale și B.I.N. - 10 părți sociale așa încât susținerea reclamanților în sensul că intimatul nu mai putea primi părți sociale prin redistribuire întrucât anterior pronunțării sentinței acesta își pierduse calitatea de asociat nu a fost primită. În contra deciziei menționate au declarat recurs SC W. SRL Constanța prin reprezentant S.C.

și S.C.. pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. în a căror dezvoltare se arată că: 1. Actul de cesiune de părți sociale și-a produs efectele între reclamant și pârât la 7 iulie 2004 și greșit instanța de apel a luat în considerare hotărârea Curții de apel prin care se redistribuie părțile sociale modificând actul autentic de cesiune încheiat de S.C. cu B.I. a cărui consecință a fost retragerea cedentului din societate, dându-se astfel o interpretare eronată respectivului act; 2. În mod greșit instanța de apel s-a referit la prevederile art. 16 și 17 din Legea nr. 304/2004 întrucât acestea nu a legătură cu cauza de față. Recursul nu este fondat. 1. Cu privire la motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc.

civ. Recurenții reclamanți critică decizia recurată sub aspectul interpretării actului de cesiune încheiat în forma autentică între reclamantul S.C. și pârâtul B.I.N. în sensul efectelor pe care el le produce între părțile contractante. Numai că obiectul acțiunii îl formează constatarea dreptului de proprietate asupra tuturor părților sociale și a calității de asociat unic al coreclamantului S.C. motivat de faptul că, pe de o parte, ar fi dobândit părțile sociale de la pârât iar, pe de altă parte, că prin sentința 686 din 21 februarie 2006 a Tribunalului Constanța definitivă asociata N.M. a fost exclusă din societate. Hotărârea menționată de excludere din societate și de constatare a structurii capitalului social și asociaților a fost pronunțată în contradictor cu coreclamanta SC W. SRL, reclamantă și în acel proces așa încât față de această parte operează autoritatea de lucru judecat întrunite fiind condițiile art. 1201 C. civ.

Totodată, aceeași hotărâre judecătorească nu poate fi invocată decât în întregul ei, nu numai pentru dovada excluderii asociatei N.M. dar și pentru reașezarea capitalului social urmare a acestui fapt între asociați ramași, iar prin înregistrarea ei la Registrul comerțului aceasta a dobândit efecte erga omnes. Drept urmare, decizia atacată care își sprijină soluția pe hotărârea susmenționată este legală, analiza actului de cesiune preexistent ei față de scopul urmat de reclamanți: constatarea calității de unic asociat a coreclamantului S.C. fiind inutilă în contextul dat. Față de prevederea imperativă a art. 203 din Legea nr. 31/1990 conform căreia „Transmiterea părților sociale trebuie înscrisă în registrul comerțului și în registrul de asociați ai societății” pentru a fi invocat în fața instanței în scopul menționat și anume constatarea calității de unic asociat, trebuia să fie înregistrat la Registrul comerțului.

Așadar, motivul întemeiat pe dispozițiile art. 304.8 nu poate fi primit. 2. Cu privire la motivul întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. se constată din dezvoltarea lui că recurenții nu critică nici lipsa de temei legal nici încălcarea sau aplicarea greșită a legii, respectiv a prevederilor art. 16 și 17 din Legea nr. 304/2004, așa încât analiza nu este posibilă în lipsa unui obiect care să întrunească conținutul legal. 3. Față de cele ce preced, Înalta Curte va respinge recursul declarat ca nefondat, menținând ca legală decizia atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanții SC W. SRL Constanța, S.C. împotriva Deciziei civile nr. 218/Com din 10 octombrie 2007 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 septembrie 2008.