ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2726/2018

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 86 din 27 martie 2018 pronunțată în Dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva Deciziei civile nr. 24 din 25.01.2017, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2011, întemeiată pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

A declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuenta A., întemeiată pe art. 322 pct. 2 C. proc. civ., în favoarea Tribunalului Dolj.

Pentru a decide astfel, cu privire la cererea de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ., instanța Curții de Apel Craiova a reținut că revizuenta a susținut că Decizia civilă nr. 24 din 25.01.2017 a Tribunalului Dolj este contrară Deciziei civile nr. 463 din 2.04.2014, pronunțată de Tribunalul Dolj.

Potrivit art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., revizuirea se poate cere dacă există hotărâri potrivnice date de instanțe de aceiași grad sau grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate, una dintre condițiile necesare pentru admiterea unei astfel de cereri fiind aceea ca hotărârile potrivnice invocate să fie date în dosare diferite.

Cum, în speță, cele două hotărâri invocate a. fi contrare au fost pronunțate în aceeași cauză, pe parcursul mai multor cicluri procesuale, cererea de revizuire, întemeiată pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ., a fost respinsă.

Cu privire ia cererea de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 2 C. proc. civ., instanța Curții de Apel Craiova a reținut că, potrivit art. 323 aii C. proc. civ., cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă a cărei revizuire se cere și cum Tribunalul Dolj a pronunțat decizia nr. 24 din 25.01.2017, aceasta este instanța competentă să soluționeze cererea de revizuire.

Împotriva Deciziei nr. nr. 86 din 27 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, revizuenta a formulat recurs.

Prin cererea de recurs, revizuenta a arătat, în esență, că este nemulțumită de soluția pronunțată de instanța Curții de Apel Craiova, care a declinat competența cererii de revizuire în favoarea Tribunalului Dolj, întrucât îi este teamă că aceasta instanță va judeca din nou, nelegal, cererea sa, așa cum s-a întâmplat cu completul care a pronunțat Decizia nr. 24 din 25.01.2017.

A mai arătat că instanța Curții de Apel Craiova trebuia să constate contradicțiile deciziei cu privire la care a solicitat revizuirea, să dispună desființarea deciziei și să trimită cauza spre o legală soluționare Tribunalului Dolj care, în rejudecare, pe baza probelor din dosar și a celor noi ce se vor administra, să constate că a suferit un prejudiciu din culpa Primăriei Craiova.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 25 mai 2018, fiind fixat termen de judecată la 20 iunie 2018.

La termenul de judecată din 20 iunie 2018, Înalta Curte a reținut cauza spre soluționare, rămânând în pronunțare asupra excepției de netimbrare a recursului, pe care a invocat-o, din oficiu, iar în ipoteza în care, până la sfârșitul ședinței de judecată urma să fie depusă la dosar dovada timbrării recursului, asupra recursului, urmând a examina încadrarea criticilor formulate de recurenta-revizuentă în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Înalta Curte, după închiderea dezbaterilor, dar înainte de închiderea ședinței de judecată, a constatat că la dosar a fost depusă, prin registratura instanței, chitanța nr. x/2018 nr. x, de plată a taxei judiciare de timbru de 5 RON precum și o cerere formulată de avocatul revizuentei, în sensul de a se amâna pronunțarea, în vederea depunerii de concluzii scrise, cerere admisă de Înalta Curte, care a amânat pronunțarea ia 27 iunie 2018.

Prin concluziile scrise formulate de revizuientă prin avocat, înregistrate la dosar la data de 27.06.2018, s-a susținut că prin decizia a cărei revizuire se cere a fost încălcată legea.

Revizuenta a arătat că, prin recurs, solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție să dispună desființarea deciziei Tribunalului Dolj și dacă această soluție n-a fost dată explicit de către Curtea de Apel Craiova, doar Înalta Curte de Casație și Justiție o mai poate pronunța, prin admiterea recursului, cu consecința finalizării soluționării revizuirii, admisă în principiu de Curtea de Apel Craiova, instanță care însă n-a pronunțat o soluție clară nici pentru revizuentă, nici pentru intimați.

A mai susținut că, pentru a fi respectată și corect aplicată de părțile în litigiu, o decizie trebuie să fie clară și să nu conțină dispoziții contradictorii sau omisiuni în dispozitiv, așa cum conține decizia Tribunalului Dolj, dar și decizia Curții de Apel Craiova care, în spiritul principiului "cine poate mai mult, poate și mai puțin" putea desființa decizia tribunalului Dolj și reține cauza pentru rejudecare sau putea trimite cauza din nou la tribunal, dar cu obligația acestei instanțe de a stabili exact prejudiciul ce i-a fost cauzat, în calitate de proprietară căreia i-a fost expropriat terenul fără nicio despăgubire.

Înalta Curte, cu privire la chestiunea încadrării criticilor formulate de recurenta-revizuentă în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ., asupra căreia a rămas în pronunțare la termenul din 20 iunie 2018, reține următoarele:

Potrivit art. 302

1

lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Recursul se motivează, conform art. 303 alin. (1) C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, printr-o cerere separată. Motivele de recurs sunt prevăzute limitativ de art. 304 pct. 1- 9 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) C. proc. civ. prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, indicarea unuia din motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței, raportat la motivul de recurs invocat întrucât, potrivit legii, nu orice nemulțumire a părții poate duce la casarea sau modificarea unei hotărâri.

Ca atare, susținerile care vizează situația de fapt și cele care nu au legătură cu argumentele din decizia recurată nu pot forma obiect al cenzurii instanței de recurs.

În speță, criticile recurentei-revizuente nu vizează greșita interpretare sau aplicare a textelor legale în temeiul cărora instanța a respins cererea de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ. ci relevă doar nemulțumirea acesteia față de faptul că decizia atacată cu revizuirea nu a fost desființată și că cererea de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 2 C. proc. civ. nu a fost judecată de Curtea de Apel Craiova, soluționarea acesteia fiind declinată în favoarea Tribunalului Dolj, tară a se da îndrumări în sensul de a fi administrate noi probe.

De altfel, referitor la soluția pronunțată de Curtea de Apel Craiova, de declinare, în favoarea Tribunalului Dolj, a judecării cererii de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 2 C. proc. civ., aplicabile sunt dispozițiile art. 158 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora "Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței competente (...)", așa încât criticile recurentei-revizuente nu puteau face obiect al examinării în recurs decât dacă ar fi vizat nelegalitatea soluției pronunțate asupra cererii de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Astfel fiind, se constată că prin cererea de recurs revizuenta nu a indicat motivele de nelegalitate prin raportare la soluția pronunțată prin decizia recurată, la modul de judecată al instanței care a pronunțat hotărârea atacată și la argumentele instanței în fundamentarea acesteia, deși condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate, limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte constată că susținerile recurentei-reclamante nu se constituie în critici care să poată fi încadrate în motivele de casare sau de modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac exercitate, motiv pentru care, în baza art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ. coroborat cu art. 306 alin. (3) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de recurenta-revizuentă A. împotriva Deciziei nr. 86 din 27 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 iunie 2018.