ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3800/2018

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin contestația înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 5 iunie 2018, astfel cum a fost completată la 22 octombrie 2018, contestatoarea A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, anularea Hotărârii nr. 485 din 15 mai 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în ceea ce privește respingerea cererii sale de valorificare a rezultatului obținut la concursul de promovare efectivă în funcții de execuție din data de 26.11.2017, admiterea acestei cereri și promovarea la Curtea de Apel București.

În motivare, contestatoarea a arătat, în esență, că la data de 29.03.2018, când a fost publicată pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii lista posturilor vacante, erau utile 8 posturi pentru valorificare în cadrul Curții de Apel București, iar la data de 15.05.2018, când a fost soluționată cererea sa de valorificare au fost admise numai 7 cereri, situație în care, cel de-al optulea post era liber și ar fi trebuit să îi revină, deoarece avea următoarea medie dintre candidații care au formulat cereri de valorificare.

Contestatoarea a mai susținut că hotărârea atacată a fost adoptată cu nerespectarea dispozițiilor art. 2 din Hotărârea nr. 155/2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât funcția de președinte al secției a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale era vacantă din anul 2017 și nu a fost inclusă în procedura de valorificare.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, învederând, în principal, că în mod corect a fost respinsă cererea formulată de contestatoare, întrucât la data expirării termenului de valorificare nu existau posturi vacante la Curtea de Apel București.

Intimatul a mai susținut că cererea de valorificare formulată de contestatoare a intrat în concurs cu două cereri de transfer și în conformitate cu dispozițiile Hotărârii nr. 496/26.04.2016, emisă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, astfel cum au fost menținute prin Hotărârea nr. 155/26.02.2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cererea contestatoarei a fost soluționată ulterior cererilor de transfer și a fost respinsă, pentru lipsa posturilor vacante ce au fost ocupate de către alți trei candidați care aveau medii mai mari decât cea a contestatoarei.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației

Examinând Hotărârea nr. 485 din 15 mai 2018 adoptată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin prisma criticilor formulate de contestatoare, a apărărilor intimatului și față de prevederile legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte apreciază că prezenta contestație este nefondată.

Contestatoarea A., judecător la Tribunalul București, a participat la concursul de promovare efectivă în funcții de execuție din data de 26.11.2017, optând pentru promovarea efectivă la Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Potrivit rezultatelor finale ale concursului, doamna judecător A. s-a clasat pe poziția a șasea, obținând media generală 9,150 și note mai mari de 5 la toate materiile de concurs.

Pentru promovarea efectivă la Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, au fost scoase la concurs 2 posturi, pentru ocuparea cărora s-au prezentat 8 candidați, cele două posturi fiind ocupate de candidații care s-au clasat pe primele două poziții, respectiv, doamnele judecător B. și C., conform Hotărârii nr. 1324 din 19 decembrie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Rezultatele finale ale concursului de promovare efectivă în funcții de execuție au fost validate la data de 19.12.2017, iar termenul de 3 luni privind valorificarea rezultatelor, prevăzut de art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006, cu modificările și completările ulterioare, s-a împlinit la 19.03.2018.

Prin cererea formulată la data de 19.01.2018, contestatoarea A. a solicitat valorificarea rezultatului obținut la concursul de promovare în funcții de execuție din data de 26.11.2017 și promovarea la Curtea de Apel București, pe orice funcție de execuție ce se va vacanta.

Prin Hotărârea nr. 485 din 15 mai 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, s-a dispus la art. 1 (soluție contestată în prezenta cauză), respingerea cererii de valorificare a rezultatului obținut la concursul de promovare efectivă în funcții de execuție din data de 26.11.2017, formulată de doamna judecător A.

În motivarea hotărârii contestate s-a reținut că, potrivit datelor existente la nivelul Direcției resurse umane și organizare la data soluționării cererii de valorificare formulată de contestatoare, la Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale existau 3 posturi vacante de judecător, iar prin Hotărârea nr. 484 din 15 mai 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, s-a dispus promovarea la această instanță a domnilor judecători D., E. și F., clasați la concursul de promovare efectivă în funcții de execuție din data de 26.11.2017, pe pozițiile a 3-a, a 4-a și a 5-a, ca urmare a valorificării rezultatelor obținute la concurs.

Astfel, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat lipsa posturilor vacante și a respins cererea de promovarea efectivă la Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, formulată de contestatoare, prin valorificarea rezultatului obținut la concursul de promovare în funcții de execuție din data de 26.11.2017.

Înalta Curte constată că, potrivit art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006, cu modificările și completările ulterioare:

"Judecătorii și procurorii care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 27, dar care nu au fost promovați ca urmare a lipsei posturilor vacante, pot fi promovați în posturile ce se vacantează la instanțele și parchetele pentru care au optat la înscriere, în termen de 3 luni de la data validării concursului".

Conform prevederilor art. 28 alin. (4) din același Regulament:

"Promovarea efectivă se face în ordinea mediilor obținute, în limita numărului de posturi aprobate, în raport de opțiunea candidatului. În cazul în care candidații au optat pentru mai multe secții pentru care s-au scos la concurs posturi pentru a căror ocupare este necesară cel puțin o specializare comună, în condițiile art. 6 alin. (6) teza a II-a, la promovarea efectivă se va ține seama de ordinea de preferință indicată de candidați".

În speță, în mod legal Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus respingerea cererii de valorificare formulată de contestatoarea A., întrucât în cadrul Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale au existat numai 3 posturi vacante, potrivit anunțului publicat la data de 29.03.2018, numărul acestor posturi rămânând neschimbat până la data de 15.05.2018, când a fost soluționată cererea de valorificare formulată de doamna judecător.

Susținerile contestatoarei potrivit cărora din cele 8 posturi utile pentru valorificare în cadrul Curții de Apel București, au fost admise doar 7 cereri de valorificare, situație în care ar fi trebuit să îi revină cel de-al optulea post, având următoarea medie dintre concurenții care au formulat cereri de valorificare, sunt neîntemeiate.

Conform datelor prezentate de intimat în cuprinsul întâmpinării formulate în cauză, se constată că dintre cele 8 posturi utile pentru valorificare în cadrul Curții de Apel București, publicate pe site-ul CSM la data de 29.03.2018, un număr de 7 posturi au fost alocate Curții de Apel București în baza art. 134

1

din Legea nr. 304/2004, aceste posturi fiind partajate între secții de către Colegiul de conducere al Curții de Apel București, potrivit Hotărârilor nr. 51/12.03.2018 și nr. 68/2.04.2018, respectiv, 4 posturi la secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și 3 posturi revenind secției a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Cel de-al optulea post, la care se raportează contestatoarea, a devenit vacant la 25.04.2018, dată la care a fost publicat în Monitorul Oficial decretul de eliberare din funcție, prin pensionare, al doamnei judecător G., reținându-se, totodată, că prin Hotărârea nr. 69/02.04.2018 a Colegiului de conducere al Curții de Apel București, s-a hotărât mutarea aceluiași post de la secția a II-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, la secția a II-a penală a Curții de Apel București.

Urmare a acestei decizii luate de Colegiul de conducere al Curții de Apel București, postul respectiv a fost avut în vedere la soluționarea cererilor de transfer formulate de judecătorii care au optat pentru secția penală, fiind ocupat la data de 19.04.2018, prin admiterea unei cereri de transfer, constatându-se că la data respectivă era liber și postul unui judecător din cadrul secției penale, care a promovat la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Ambele posturi au fost ocupate prin transfer deoarece niciun judecător nu avea posibilitatea să solicite valorificarea concursului pe un post din cadrul secției penale, în condițiile în care, la concursul de promovare în funcții de execuție din data de 26.11.2017, nu a fost alocat niciun loc în cadrul secțiilor penale ale Curții de Apel București.

Aceasta întrucât prin Hotărârea nr. 155/26.02.2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a menținut dispozițiile Hotărârii nr. 496/26.04.2016 adoptate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, stabilind în sensul că "cererile de transfer au prioritate față de cererile de valorificare a rezultatelor concursului de promovare în funcții de execuție, atunci când dobândirea gradului profesional s-a realizat anterior concursului pentru care se solicită valorificarea rezultatelor".

În raport de prevederile menționate, care stabilesc o ordine de prioritate între dreptul la valorificare și dreptul la transfer care s-a născut anterior concursului de promovare, atunci când gradul profesional a fost dobândit, în mod întemeiat au fost soluționate cu prioritate cererile de transfer și ulterior a fost soluționată cererea de valorificare formulată de contestatoare, cerere care a fost respinsă pentru lipsa posturilor vacante, acestea fiind ocupate prin valorificare de candidații care s-au clasat pe pozițiile a 3-a, a 4-a și a 5-a la concursul de promovare din 26.11.2017.

În ceea ce privește criticile contestatoarei vizând modul netransparent de soluționare a cererii sale de valorificare, din perspectiva numărului de posturi ce au fost repartizate fiecărei secții a Curții de Apel București, se constată că atribuția de alocare a numărului de posturi în cadrul secțiilor revine colegiului de conducere al curții de apel, hotărârile adoptate în acest sens nefiind atacate de către contestatoare și beneficiind de prezumția de legalitate.

Prin urmare, criticile privitoare la măsurile dispuse prin hotărârile Colegiului de conducere al Curții de Apel București nu au nicio relevanță asupra legalității Hotărârii nr. 485 din 15 mai 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, atacată pe calea prezentei contestații.

Înalta Curte constată neîntemeiate și susținerile contestatoarei referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 2 din Hotărârea nr. 155/2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, motivat, în opinia acesteia, de neincluderea în posturile utile pentru valorificare a funcției de conducere de președinte al secției a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, funcție ce era vacantă din anul 2017.

Această constatare are în vedere faptul că posturile vacante de președinte de secție nu sunt prevăzute în plus față de schema totală a posturilor, ci sunt incluse în totalul posturilor ocupate, pentru posturile de președinte de secție nefiind alocate posturi distincte față de cele de execuție.

În consecință, în acord cu apărările intimatului, se reține că, deși funcția de conducere de președinte al secției a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale era vacantă din anul 2017, nu a existat un post distinct alocat funcției de conducere, aceasta urmând a se ocupa de către unul dintre judecătorii secției/instanței, care ocupă un post din schema totală a instanței. Prin urmare, existența funcției de conducere vacante nu a echivalat cu vacantarea unui post, situație în care, nu se poate susține că a existat un post util pentru valorificare în cadrul funcțiilor de conducere.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Înalta Curte va respinge contestația formulată împotriva Hotărârii nr. 485 din 15 mai 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de A. împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 485 din 15 mai 2018, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 noiembrie 2018.

Procesat de GGC - GV