ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 651/2010

Asupra recursului

penal de față:

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 81 din 10 noiembrie

2009 Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, a respins, ca nefondată,

plângerea formulată de către petentul Sindicatul Independent al Juriștilor din

România, cu sediul în București, sector 3, împotriva Rezoluției din data de 14

iulie 2009 a procurorului șef secție urmărire penală de la Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Cluj, Dosar nr. 180/P/2009.

În baza art. 192

alin. (2) C. proc. pen., a obligat petentul să plătească suma de 100 RON, cu

titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a pronunța

această sentință, instanța de fond a reținut că în Dosarul penal nr. 180/P/2009

al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, s-au efectuat acte

premergătoare începerii urmăririi penale față de Ț.A. și S.G.M. pentru

infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. și ped.

de art. 246 C. pen., comise prin aceea că au refuzat trimiterea dosarului la

Curtea Constituțională în vederea soluționării excepției de

neconstituționalitate ridicată de inculpatul M.G., l-au condamnat pe inculpat

în lipsă, fără a-l audia, fără a-i permite angajarea unui alt apărător, având

în vedere că avocatul ales a renunțat să îl apere, și au refuzat reluarea

cercetării judecătorești sau a dezbaterilor, deși inculpatul a invocat în scris

dispozițiile art. 344 C. proc. pen.

Pe baza cercetărilor

efectuate, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de Ț.A. și S.G.M.

pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev.

de art. 246 C. pen., reținându-se că fapta penală reclamată nu există.

S-a stabilit că din

cuprinsul sesizării formulate de denunțător împotriva judecătorilor menționați

se desprinde ideea că cercetarea judecătorească ar fi fost desfășurată cu

nerespectarea normelor procesual penale, iar decizia dată în soluționarea

apelului ar fi fost pronunțată abuziv, cu încălcarea dispozițiilor legale în

materie.

Ori, atribuțiile de

serviciu ale judecătorilor se circumscriu soluționării cauzelor cu care sunt

învestiți, respectiv interpretării și aplicării dispozițiilor legale, în acord

cu principiile dreptului substanțial și ale celui procedural.

Eventualele erori

apărute în acest proces de interpretare și aplicare a legii nu echivalează cu o

exercitare abuzivă a atribuțiilor de serviciu, în sensul legii penale, ele

putând fi îndreptate în urma exercitării căilor de atac prevăzut de lege în

fiecare caz în parte, aceasta fiind de fapt și justificarea existenței lor.

De altfel,

inculpatul, nemulțumit de decizia pronunțată în apel de cei doi judecători, a

exercitat calea de atac a recursului, iar instanța de control judiciar, Curtea

de Apel Cluj, a admis recursul, a casat hotărârile anterioare și a constatat

intervenită prescripția răspunderii penale pentru infracțiunea de exercitare

fără drept a unei profesii.

Nu este posibilă o

suplimentare a gradelor de jurisdicție prin promovarea unei plângeri penale

împotriva magistraților care au soluționat cauza penală.

Dacă s-ar accepta

calea unei sesizări penale împotriva judecătorului sau judecătorilor cărora

le-a fost repartizată spre soluționare o cauză penală, în timpul cercetării

judecătorești ori după pronunțarea unor hotărâri într-o astfel de cauză, ar

însemna să se permită o imixtiune a procurorului în afara atribuțiilor și

competenței ce îi sunt conferite de lege în aprecierea ori stabilirea unor

situații de fapt sau chestiuni de drept în cauze aflate pe rolul instanțelor de

judecată, ori în aprecierea soluțiilor pronunțate de aceștia, ceea ce ar

echivala cu o atingere adusă principiului independenței judecătorilor, înscris

în art. 124 alin. (3) din Constituția României.

Plângerea petentului

împotriva acestei rezoluții a fost respinsă de procurorul general al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj prin Rezoluția din data de 30 iulie

2009, Dosar nr. 599/II/2/2009.

Împotriva acestei

soluții, în baza disp. art. 278

1

C. proc. pen., a formulat plângere

petentul Sindicatul Independent al Juriștilor din România.

Prin Sentința penală

nr. 81 din 10 noiembrie 2009 Curtea de Apel Cluj a respins plângerea, ca

nefondată, reținând că soluția dată de procuror este legală și temeinică, din

actele premergătoare efectuate în cauză nerezultând indicii cu privire la

existența infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev.

de art. 246 C. pen.

Reține instanța de

fond că prin plângerea formulată petentul nu face altceva decât să reitereze

motivele invocate în recurs de inculpatul M.G. care, deși era direct interesat,

nu a formulat el însuși direct o plângere penală.

Împotriva acestei

sentințe, în termen legal, a formulat recurs petiționarul Sindicatul

Independent al Juriștilor din România, solicitând casarea sentinței recurate și

trimiterea în judecată a magistraților Ț.A. și S.G.M. din cadrul Tribunalului

Cluj întrucât, pronunțând Decizia penală nr. 65 din 16 martie 2009 au încălcat

dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil ale inculpatului M.G.,

membru în cadrul sindicatului.

Critica adusă nu este

fondată.

Analizând legalitatea

și temeinicia sentinței recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât

și din oficiu, conform art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., sub toate

aspectele de fapt și de drept, Înalta Curte apreciază că recursul declarat de

petiționar nu este fondat, urmând a fi respins, ca atare, pentru considerentele

ce urmează.

Soluția de menținere

a soluției dispusă prin Rezoluția din 14 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel Cluj este legală și temeinică, actele premergătoare efectuate în

cauză nu relevă aspecte de natură penală în activitatea desfășurată de

judecătorii Ț.A. și S.G.M. cu ocazia soluționării cauzei penale ce a format

obiectul Dosarului nr. 630/117/2007.

Respingerea cererii

de sesizare a Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de

neconstituționalitate ridicată de inculpatul M.G. și judecarea acestuia în

lipsă, fără a-l audia și fără a-i permite angajarea unui alt apărător nu pot

constitui împrejurări care să facă posibilă tragerea la răspundere penală a

intimaților sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 246 C. pen.

Orice parte nemulțumită

de soluția pronunțată de instanță are posibilitatea să uzeze de căile de atac

prevăzute de lege, instanța superioară urmând să exercite controlul

judecătoresc în raport de criticile formulate.

De altfel, inculpatul

nemulțumit de decizia pronunțată în apel de cei doi judecători a uzat de calea

de atac a recursului, iar instanța de control judiciar l-a admis, a casat

hotărârile anterioare și a constatat că a intervenit prescripția răspunderii

penale pentru infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii.

A admite

posibilitatea formulării unei plângeri penale împotriva judecătorului față de

modul de soluționare a unei cauze ar echivala cu o imixtiune în activitatea de

judecată și în același timp ar fi afectat principiul independenței judecătorului,

care trebuie să se supună numai legii și nu să judece cauza constrâns de faptul

că respingerea unei cereri formulată de oricare dintre părți ar putea să

determine introducerea unei plângeri penale împotriva sa.

Față de

considerentele arătate, Înalta Curte urmează ca în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă, ca nefondat, recursul petentului.

Văzând și disp. art.

192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de petiționarul Sindicatul Independent al

Juriștilor din România împotriva Sentinței penale nr. 81 din 10 noiembrie 2009

a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Obligă

recurentul-petiționar la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 19 februarie 2010.