ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1978/2010

Asupra recursului

penal de față;

Din actele și

lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 35 din 25 februarie

2010, Curtea de Apel Bacău, în temeiul art. 278

1

alin. (13) C. proc.

pen. cu aplicarea art. 275 - 278 C. proc. pen., a trimis plângerea formulată de

petentul U.V.V., împotriva Rezoluției nr. 1487/P/2009 din 6 ianuarie 2010 a

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău și a Rezoluției nr. 1379/P/2009,

dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, spre competentă

soluționare, procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Bacău.

Pentru a pronunța

această soluție s-au reținut următoarele:

La data de 26

noiembrie 2009, U.V.V. (la acea dată aflat în Penitenciarul Bacău) a sesizat

procurorul, solicitând efectuarea de cercetări față de numitul M.C.F.,

directorul Penitenciarului Bacău, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor

prevăzute de art. 263 C. pen., art. 265 C. pen., art. 267 C. pen. și art. 267

1

C. pen.

În plângere s-a

precizat că directorul Penitenciarului Bacău nu îi înmânează toate documentele

ce îi sunt adresate și că nu depune diligențe pentru lămurirea situației sale,

petentul apreciind că este ținut în stare de detenție abuziv, neexistând un

mandat valabil de executare a pedepsei închisorii.

Verificările

preliminare efectuate în cauză au relevat faptul că persoana reclamată deține

funcția de ofițer în cadrul A.N.P., comisar director al Penitenciarului Bacău,

competența de efectuare a urmăririi penale, revenind în aceste condiții,

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, conform art. 60 alin. (4) din

Legea nr. 293/2004.

Plângerea a fost

trimisă de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, spre competentă

soluționare, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău care în urma

cercetărilor întreprinse a constatat că în sarcina intimatului nu poate fi

reținută nicio infracțiune, întrucât, acesta și-a îndeplinit corespunzător

atribuțiile de serviciu.

Referitor la cererile

trimise de petent la diferite instituții, acestuia i-au fost înmânate sub

semnătură răspunsurile primite, care de altfel, au fost depuse în xerocopie la

dosar.

Cât privește

existența unui mandat de executare, verificările efectuate au indicat că

persoana deținută U.V.V. se află în executarea a două pedepse privative de

libertate, respectiv, 2 ani închisoare în baza mandatului de executare nr. 1428

din 8 octombrie 2009 emis de Judecătoria Piatra-Neamț și 3 ani închisoare și

500 RON amendă penală prin mandatul de executare nr. 72 din 8 octombrie 2009 al

Judecătoriei Piatra-Neamț.

În aceste condiții,

procurorul a concluzionat că nu există indicii de săvârșire a vreunei

infracțiuni de către persoana reclamată în calitatea deținută și în consecință,

s-a dispus în cauză o soluție de neînceperea urmăririi penale față de intimatul

M.C.F.

În contextul

dispozițiilor art. 278

1

C. proc. pen., petentul s-a adresat

instanței competente, respectiv, Curtea de Apel Bacău, instanță care sesizată

cu plângerea petentului a constatat că acesta nu a respectat procedura înscrisă

în dispozițiile art. 275 - 278 C. proc. pen., potrivit căreia, există obligația

ca partea vătămată să se adreseze - mai întâi - procurorului ierarhic superior

celui ce a emis rezoluția atacată, după care, soluția dispusă de procurorul de

caz poate fi atacată la instanța competentă.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs petentul U.V.V.

Recursul este tardiv

pentru considerentele ce urmează:

Astfel, conform art.

385

2

alin. (1) C. proc. pen. termenul de recurs este de 10 zile și

el curge de la pronunțare sau comunicare, după cum, partea a fost prezentă sau

a lipsit la dezbateri sau pronunțare sau se află în stare de arest (în acest

sens dispozițiile art. 385

1

alin. (2) C. proc. pen. combinate cu

art. 363 - 365 C. proc. pen.).

Petentul, aflat în

stare de deținere la acel moment, a semnat pentru comunicarea Sentinței penale

nr. 35 din 25 februarie 2010, la data de 15 martie 2010, iar recursul a fost

depus la 29 martie 2010 (data poștei), peste termenul de recurs care se

împlinise la 26 martie 2010.

Desigur, efectuând un

demers procesual peste termenul prevăzut de lege, consecința este arătată prin

art. 185

7

C. proc. pen., prevederi potrivit cărora, nerespectarea

termenului prevăzut de lege atrage decăderea din exercițiul dreptului și

nulitatea actului făcut peste termen.

Așa fiind, pentru

considerațiunile de fapt și de drept expuse, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen., recursul declarat de petent se va respinge, ca

tardiv.

Văzând și prevederile

art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv,

recursul declarat de petiționarul U.V.V. împotriva Sentinței penale nr. 35 din

25 februarie 2010 a Curții de Apel Bacău, secția penală.

Obligă recurentul

petiționar la 160 RON cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 19 mai 2010.