ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3757/2018

Obiectul litigiului dedus judecății Reclamanta A. a formulat la data de 2 august 2018 cerere de chemare în judecată prin care a solicitat, în contradictoriu cu Consiliul Superior al Magistraturii, suspendarea în parte a Hotărârii de plen din 4 iulie 2018 în ceea ce privește scoaterea la concursul de promovare efectivă a postului de judecător vacant la secția I civilă, a Curții de Apel Constanța, din Anexa 2.

Dispoziția cuprinsă în Hotărârea de plen din 4 iulie 2018 Prin Hotărârea de plen din 4 iulie 2018, la poziția 25 pe ordinea de zi, s-au stabilit posturile vacante pentru promovarea efectivă în funcții de execuție la tribunale și curți de apel - Anexa 2.

Motivele invocate de reclamantă în susținerea contestației În susținerea cererii de suspendare formulată împotriva Hotărârii de plen din 4 iulie 2018, reclamanta A. a prezentat următoarele argumente: Deține gradul profesional corespunzător postului vacant și a formulat cerere de transfer și, în consecință, consideră că hotărârea contestată îi vatămă drepturile. Astfel, se află în imposibilitatea de valorificare a gradului superior dobândit sine die, cât timp se organizează concursuri de promovare efectivă pe posturile vacante anterior discutării cererilor de transfer. A solicitat Plenului CSM revocarea în parte a hotărârii în ceea ce privește scoaterea la concursul de promovare efectivă a postului de judecător vacant la secția I civilă, a Curții de Apel Constanța, din Anexa 2. De asemenea, a formulat prezenta cerere de suspendare a efectelor actului administrativ în discuție, pentru a împiedica producerea unei pagube greu de reparat.

Apărările pârâtului Pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii de suspendare. În susținerea acestei excepții, a învederat că prin soluția Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 4 iulie 2018, au fost stabilite măsuri de ordin organizatoric pentru desfășurarea concursului de promovare în funcții de execuție, efectivă și pe loc, în anul 2018, caracterul acestor acte fiind, în accepțiunea Legii nr. 554/2004, acela de acte preparatorii, ce nu produc efecte juridice prin ele însele. În privința concursurilor organizate de Consiliul Superior al Magistraturii, hotărârea de validare a concursului reprezintă actul administrativ producător de efecte juridice care, în măsura contestării sale la instanța competentă, poate determina aplicabilitatea prevederilor art. 18 alin. (2) și implicit, ale art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Susținerile reclamantei Reclamanta, în ceea ce privește excepția inadmisibilității, a solicitat respingerea acesteia susținând că Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 4 iulie 2018 este un act administrativ care a produs efecte juridice, fiind scos la concursul de promovare efectivă un post la secția I civilă, a Curții de Apel Constanța care nu a fost disponibil niciodată pentru transferuri iar concursul a fost și validat. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra contestației Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma probatoriilor administrate și a dispozițiilor legale incidente, se rețin următoarele: În cadrul ședinței din data de 4 iulie 2018, Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât organizarea concursului de promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor la data de 16 septembrie 2018. Prin soluția Plenului au fost stabilite posturile vacante pentru promovarea efectivă în funcții de execuție la tribunale și curți de apel, fiind inclus și un post vacant la Curtea de Apel Constanța, secția I civilă. Analizând cu prioritate excepția inadmisibilității contestației, invocată de intimat, potrivit prevederilor art. 248 alin. (1) și (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată că este întemeiată. Excepția a fost invocată de către intimatul Consiliul Superior al Magistraturii din perspectiva faptului că actul contestat nu reprezintă un act administrativ, astfel cum este definit de prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004. Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond". Față de aceste dispoziții legale, concluzia ce se impune este că suspendarea trebuie să se refere la executarea unui act administrativ unilateral. Art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 definește actul administrativ ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice. Prin soluția Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 4 iulie 2018 au fost stabilite posturile vacante pentru promovarea efectivă în funcții de execuție la tribunale și curți de apel, fiind inclus și un post vacant la Curtea de Apel Constanța, secția I civilă. Or, în situația concursurilor organizate de Consiliul Superior al Magistraturii privind promovarea magistraților în funcții de execuție, actul cu caracter administrativ care produce efecte juridice este hotărârea de validare a concursului. Într-adevăr, potrivit prevederilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 "Instanța este competentă să se pronunțe, (...), și asupra legalității actelor sau operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecății" însă legalitatea acestora nu poate fi verificată decât în cazul în care se contestă și hotărârea de validare a rezultatelor concursului, aceasta producând efecte juridice. Hotărârea față de care se solicită suspendarea efectelor are caracter de act preparator emis în desfășurarea operațiunilor de organizare, stabilire a condițiilor, desfășurării concursului de promovare a magistraților în funcții de execuție și nu are capacitatea de a da naștere unor raporturi juridice, așa cum susține reclamanta. În consecință, hotărârea ce constituie obiectul verificării în cauza de față nu poate fi calificată ca fiind un act administrativ în înțelesul dat de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 astfel că nu se pot analiza motivele de nelegalitate invocate de reclamantă în susținerea cazului bine justificat, atât timp cât nu se solicită și suspendarea efectelor hotărârii de validare a concursului iar reclamanta nu a înțeles să formuleze o cerere completatoare în acest sens, în condițiile în care a susținut prin concluziile scrise că a fost validat concursul. Față de considerentele prezentate mai sus, cererea de suspendare a Hotărârii din 4 iulie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii formulată de reclamantă va fi respinsă ca inadmisibilă și, în aceste condiții, devine inutilă atât examinarea excepției lipsei de interes invocată de pârât cât și argumentele asupra fondului cererii.