ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 502/2019
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 502/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, secția I civilă, la data de 18 decembrie 2015 sub nr. x/2015, reclamanții A., B., C., D., E., F. și G. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele SC M. SA și SC H. SA, să se constate că perioada 01.04.2001 - 15.09.2008 desfășurată în cadrul pârâtei SC M. SA și că perioada 15.09.2008 - 15.12.2015 desfășurată în cadrul pârâtei SC H. SA constituie stagiu de cotizare în condiții deosebite de muncă, conform prevederilor art. 15 din H.G. nr. 261/2001 privind criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite de muncă și H.G. nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite; obligarea pârâtelor să depună la Casa Județeană de Pensii Vâlcea, declarații nominale lunare de asigurare rectificative, din care să rezulte că reclamanții au desfășurat activitate în condiții deosebite de muncă pentru perioada 01.04.2001 - 15.09.2008 și 15.09.2008 - 15.12.2015, conform prevederilor art. 13 alin. (2) din H.G. nr. 246/2007 și cele ale art. 7 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin Sentința nr. 789 din 12 iunie 2017, Tribunalul Vâlcea, secția I civilă, a admis în parte acțiunea, conform celor stabilite prin dispozitivul acestei hotărâri.
Împotriva sentinței au formulat apel reclamanții și pârâta SC M. SA Râmnicu Vâlcea, prin administrator judiciar I..
Cu prilejul judecării apelului, prin încheierea de ședință din 29.11.2017, a fost încuviințată cererea de probatorii formulată de către apelanții-reclamanți în sensul completării raportului de expertiză efectuat la instanța de fond, de către același expert, cu obiectivele menționate în respectiva încheiere de ședință, s-a fixat onorariu provizoriu în cuantum de 500 RON în sarcina apelanților-reclamanți, urmând ca după achitarea acestuia să se emită adresă către expert conform celor solicitate.
Prin încheierea de ședință din 21 februarie 2018, întrucât a apreciat că expertul nu a răspuns tuturor obiectivelor stabilite de către instanță, Curtea de Apel Pitești a dispus înlocuirea acestuia și transferarea onorariului provizoriu de 500 RON în contul noului expert ce urma a fi desemnat în cauză.
Litigiul a fost soluționat prin Decizia nr. 3309 din 7 noiembrie 2018 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, definitivă.
Împotriva încheierii de ședință din 21 februarie 2018 a formulate recurs neîncadrat în drept, expert J., arătând următoarele:
- În mod greșit instanța de judecată a admis toate obiectivele propuse de părți pentru completarea raportului de expertiză, întrucât parte din acestea erau inutile și nu impuneau părerea unui expert;
- Dispoziția de înlocuire a expertului și de retragere a onorariului provizoriu este greșită, în condițiile în care obiecțiunile la completarea raportului nu au fost transmise expertului, acesta și-a îndeplinit obligația stabilită de către instanță, a făcut deplasări pentru a studia lucrările dosarului și a transmis raportul de expertiză în termenul legal, iar în cauză nu s-a reținut nulitatea lucrării;
- Prin încheierea de ședință recurată nu s-au stabilit și căile de atac legale pentru ca expertul să poată uza de acestea, astfel încât s-a încălcat dreptul la apărare și dispozițiile O.G. nr. 2/2000;
- Retragerea onorariului nu se face decât pentru motive întemeiate, dar chiar dacă s-ar fi stabilit motivat că este necesară înlocuirea expertului, onorariul provizoriu al cărui cuantum era extrem de modic, nu se impunea a fi retras, în raport cu cheltuielile efectuate și cu munca depusă de către expert.
Înalta Curte, înregistrând dosarul ca recurs, a procedat, la data de 18.12.2018, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.
Completul de filtru C3, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus, prin rezoluția de la aceeași dată, comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Prin punctul de vedere la raport recurentul a arătat că recursul este admisibil, a fost motivat conform legii și a solicitat admiterea acestuia astfel cum a fost formulat.
Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.
Rezultă că deciziile definitive nu pot fi supuse nici apelului și nici recursului și ca atare, are caracter inadmisibil calea de atac exercitată împotriva unor atare hotărâri.
Conform art. 235 C. proc. civ., încheierile care preced hotărârea și au scopul pregătirii soluționării pricinii sunt încheieri premergătoare.
Dispozițiile art. 466 alin. (4) C. proc. civ. prevăd că "împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel. Aceste norme se coroborează cu cele ale art. 494 din același act normativ, conform cărora dispozițiile din apel se aplică și în recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice.
Consecința practică a unei astfel de reglementări constă în faptul că încheierile premergătoare nu pot fi atacate decât odată cu fondul, făcând corp comun cu hotărârea finală, fiind supuse căii de atac numai odată cu aceasta.
În speță, încheierea de ședință din 21.02.2018 este pronunțată de Curtea de Apel Pitești în cadrul cercetării judecătorești efectuate în apel, în soluționarea unui litigiu de muncă, fiind o încheiere premergătoare, conform celor arătate mai sus.
Cauza a fost soluționată prin Decizia nr. 3309 din 7 noiembrie 2018 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, definitivă, sens în care sunt incidente dispozițiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 95/2016, "În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și asigurări sociale ...".
În raport de conținutul dispozițiilor legale anterior menționate, hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Pitești este una definitivă în sensul dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., nesusceptibilă de a fi atacată pe calea recursului, situație față de care acest caracter îl are și încheierea premergătoare recurată în prezenta cauză.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul J. împotriva încheierii de ședință din 21 februarie 2018 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul J., domiciliat în Craiova, Calea x, județul Craiova, împotriva încheierii de ședință din 21 februarie 2018 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, în contradictoriu cu intimații-reclamanți A., B., C., D., E., F., G., toți cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat K., Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea, intimata-pârâta SC M. SA Râmnicu Vâlcea, prin administrator judiciar I., cu sediul în București, prin administrator special L., în Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea, intimata-pârâtă SC H. SA Râmnicu Vâlcea, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică azi, 6 martie 2019.
Procesat de GGC - CL