ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1783/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 501 din 5 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în baza dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. și 76 alin. (1) lit. a) din C. pen., a fost condamnată inculpata M.E., la pedeapsa închisorii de 3 (trei) ani, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. În baza dispozițiilor art. 76 alin. (3) C. pen., nu s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000. În baza dispozițiilor art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) din C. pen.

și art. 76 lit. d) C. pen., a mai fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa închisorii de 1 (un) an, pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri pentru consumul propriu, cu aplicarea dispozițiilor art. 71, 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. În baza dispozițiilor art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite cele două pedepse și s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, cu aplicarea dispozițiilor art. 71, 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. În baza dispozițiilor art. 86 1 alin. (2) C. pen. și art. 86 2 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, pe un termen de încercare de 7 (șapte) ani.

În baza dispozițiilor art. 86 3 alin. (1) și (3) C. pen., pe durata termenului de încercare, s-a impus inculpatei se va supune următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, în ultima zi a fiecărei luni, la judecătorul desemnat cu supravegherea ei; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existență. În baza art. 86 3 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a impus inculpatei obligația de a urma un curs de calificare până la finele anului 2009. Potrivit dispozițiilor art. 71 alin. ultim C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, pedepsele accesorii au fost suspendate.

În baza dispozițiilor art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatei cu privire la dispozițiile art. 86 4 C. pen. a căror nerespectare va atrage revocarea suspendării sub supraveghere. În baza dispozițiilor art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatei, dacă nu este arestată în altă cauză. În baza dispozițiilor art. 88 C. pen., s-a dedus prevenția de la 21 ianuarie 2009 la punerea efectivă în libertate a inculpatei. Prin aceeași sentință penală, în baza art. 11, pct. 2, lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul M.M. pentru infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

În baza art. 350 alin. (2) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză. S-a constatat că inculpatul a fost arestat în cauză de la data de 21 ianuarie 2009, la zi. În baza dispozițiilor art. 17 și 18 din Legea nr. 143/2000, s-a confiscat de la inculpată următoarele: cantitatea de 4,39 gr heroină rămasă în urma analizelor de laborator depusă la IGPR - DCJSEO cu dovada seria H nr. X din 3 februarie 2009, în vederea distrugerii cu păstrarea de contraprobe. S-a luat act că suma de 50 RON folosită în cauză a fost pusă la dispoziție din fondul special constituit la nivelul DGPMB. În baza dispozițiilor art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a obligat inculpata M.E.

la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat. Pentru a pronunța această soluție, instanța fondului a reținut, în fapt, următoarea situație: La data de 19 ianuarie 2009, s-a prezentat la sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial București, martorul cu identitate protejată „G.I.", care a afirmat ca inculpații M.E. și M.M. comercializează heroină la adresa de domiciliu respectiv București, str. C. nr. X, sector 1, contra sumei de 50 RON/doza de heroină, exprimându-și consimțământul de a colabora cu organele de urmărire penală în vederea tragerii la răspundere penală a persoanelor denunțate.

În vederea realizării flagrantului, la data de 20 ianuarie 2009, în prezența martorului asistent R.M., organele de cercetare penală au procedat la consemnarea într-un proces-verbal a seriilor unor bancnote ce compuneau suma de 50 RON, precum și la capcanarea criminalistică a acestora prin tratare cu praf fluorescent și inscripționare „Flagrant droguri". Lucrătorii de poliție, în prezența aceluiași martor asistent, au efectuat o percheziție corporală asupra martorului denunțător „G.I." ocazie cu care s-a stabilit că acesta nu deține bani, bunuri, înscrisuri, valori ori substanțe interzise de lege la deținere și s-a procedat la montarea tehnicii audio/video de înregistrare în mediu ambiental.

În continuare, lucrătorii de poliție împreună cu martorii asistenți și denunțătorul s-au deplasat în zona Pieței M. situată în imediata apropiere a adresei din București, Str. C. nr. X, din sectorul 1, unde banii înseriați au fost predați acestuia din urmă în vederea realizării flagrantului. Sub supravegherea lucrătorilor de poliție, desfășurați în dispozitiv în zona menționată, denunțătorul „G.I." a intrat în imobil și a urcat la etajul 1 unde, în prima camera din partea stânga se aflau inculpatul M.M. ce repara broasca la ușa de acces, sora sa, inculpata M.E. precum și martora S.A., aceasta din urmă părăsind imediat respectiva încăpere. Denunțătorul, după o scurtă conversație cu inculpata M.E., pe care a întrebat-o dacă are să-i dea o doză cu heroină a primit de la inculpata M.E.

o doză de heroină pentru care i-a înmânat suma de 50 RON. După ce a primit doza cu heroină, denunțătorul a ieșit din imobil și s-a îndreptat către locul în care se aflau lucrătorii de poliție unde, în prezența martorului asistent R.M., a predat o punguliță din plastic, lipită la un capăt prin ardere, ce conținea un praf de culoare maronie cu privire la care a declarat că este heroină pe care a cumpărat-o de la inculpații M.M. și M.E. cu suma de 50 RON. După percheziționarea denunțătorului, ocazie cu care s-a stabilit că acesta nu deține bani, bunuri, înscrisuri, valori ori substanțe interzise de lege la deținere, dozele cu heroină a fost ridicată de lucrătorii de poliție în vederea expertizării.

Conform Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 522326 din 22 ianuarie 2009 punguliță din plastic predată de către denunțător lucrătorilor de poliție conținea 0,09 gr heroină. Proba a fost consumată în cadrul analizelor de laborator. Audiat fiind, în data de 21 ianuarie 2009, inculpatul M.M. a negat orice implicare în săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa arătând că nu a vândut droguri nici unei persoane, că nu este consumator de droguri de mare risc și că nu a avut cunoștință de drogurile descoperite în camera surorii sale, inculpata M.E. Cu ocazia audierii sale de către judecătorul învestit cu soluționarea propunerii de arestare preventivă formulată de către procurorii din cadrul D.I.I.C.O.T.

- B.T.B. la data sus-menționată precum și cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală în data de 11 februarie 2009 inculpatul și-a menținut declarațiile, arătând în schimb că este consumator de droguri, iar seringile hipodermice și fiolele de sticlă descoperite în camera sa cu ocazia percheziției domiciliare le folosea împreună cu sora sa, inculpata M.E., la prepararea și administrarea heroinei. Cu ocazia audierii sale, în calitate de inculpată, în data de 20 ianuarie 2009, M.E. deși inițial a refuzat să facă orice fel de declarații în cauză, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală la data de 11 februarie 2008, a recunoscut săvârșirea faptelor, așa cum au fost reținute în actul de inculpare.

Astfel, inculpata M.E. a declarat, în fața instanței de judecată în data de 21 ianuarie 2009, cu ocazia audierii de către judecătorul învestit cu soluționarea propunerii de arestare preventivă formulată de către procurorii din cadrul D.I.I.C.O.T.

- B.T.B., precum și în data de 11 februarie 2009, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, că ea a fost cea care a vândut o doză cu heroină martorului denunțător în schimbul sumei de 50 RON, fratele său, inculpatul M.M., neavând cunoștință de acțiunile sale întrucât: „tranzacția a avut loc la intrarea în locuință și în acest timp fratele meu repara ușa și, datorită zgomotului produs de activitatea pe care o desfășura, nu a avut posibilitatea de a auzi ce discutam cu martorul și nici nu a intervenit în discuția mea". În ceea ce privește cantitatea de 4,51 grame heroină descoperită în camera sa cu ocazia percheziției domiciliare, inculpata precizează că-i aparținea, fiind destinată atât consumului propriu cât și vânzării.

De asemenea, inculpata mai arată că se ocupa cu vânzarea de droguri întrucât această activitate constituia sursa sa de venituri. Cu privire la camera în care s-au găsit drogurile, inculpata M.E. a mai arătat că era folosită doar de către ea, fratele său neavând acces. A concluzionat prima instanță că faptele inculpatei M.E. - care, în data de 20 ianuarie 2009 a vândut martorului denunțător cu identitate protejată "G.I." o doză cu heroină și a deținut, la aceeași dată, 4,51 grame heroină în vederea consumului propriu și a comercializării - întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (2) Legea nr. 143/2000 și art. 4 alin. (2) din Legea 143/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatei M.E., prima instanță a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de legea penală, circumstanțele personale ale inculpatei - respectiv împrejurarea că aceasta este necunoscută cu antecedente penale, aspect ce a fost apreciat ca și circumstanță atenuantă, atitudinea procesuală sinceră și de regret manifestată de aceasta fiind valorificată conform art. 74 lit. c) C. pen. și art. 76 lit. a), d) C. pen., împrejurarea că aceasta a vândut o singură doză de heroină, astfel încât, s-a apreciat că aplicarea unor pedepse reduse sub minimul special prevăzut de lege pentru cele două infracțiuni este în măsură să atingă scopul preventiv - educativ și sancționator prevăzut de art. 52 C. pen.

În urma aplicării dispozițiilor art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare. Totodată, constatând că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 86 1 C. pen. și apreciind că față de persoana inculpatei pronunțarea unei hotărâri de condamnare, constituie un avertisment și chiar fără executarea pedepsei, aceasta nu va mai săvârși și alte infracțiuni, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatei pe durata unui termen de încercare, stabilit conform art. 86 2 C. pen. Pe durata termenului de încercare, a obligat inculpata să se supună măsurilor de supraveghere prev. de art. 86 3 alin. (1) C. pen.

și considerând că pentru reintegrarea socială a acestuia este necesară înlăturarea factorilor negativi asupra comportamentului antisocial relevat prin săvârșirea faptei, a obligat-o pe inculpată să urmeze un curs de calificare până la finalul anului 2009, pentru ca aceasta să se poată încadra în muncă. În ceea ce-l privește pe inculpatul M.M., prima instanță a apreciat că în cauză nu au fost administrate probe suficiente pentru a putea concluziona cu certitudine că inculpatul a vândut prin intermediul inculpatei M.E. doza de heroină. Astfel, arată Tribunalul, toate probele administrate în cauză relevă împrejurarea că inculpata M.E.

este cea care i-a înmânat doza de heroină, cea care a primit banii de la martorul cu identitate protejată, pe mâinile acesteia s-au găsit urme de substanțe galben fluorescente de pe banii puși la dispoziție în vederea realizării flagrantului și de asemenea în camera folosită de aceasta seringile hipodermice, fiolele sparte și cele 4,51 gr heroină. S-a apreciat că, în condițiile în care niciuna din probele incriminatorii mai sus enumerate nu au fost găsite asupra inculpatului M.M., nu se poate stabili cu certitudine că acesta a avut vreun un rol în vânzarea de heroină cercetată în cauză, în situația în care acesta a negat constant săvârșirea infracțiunii, fiind susținut și de declarația coinculpatei M.E.

S-a reținut că singurul mijloc de probă, ce ar reprezenta un indiciu că inculpatul a participat la tranzacția din data de 20 ianuarie 2009, este martorul cu identitate protejată „G.I.” care arată că la întrebarea sa „Aveți, aveți", inculpatul M.M. i-ar fi înmânat sorei sale o punguță și ar fi spus „dă-i". Ori, se observă că nici întrebarea și nici răspunsul nu fac referire la heroină și de altfel nici nu era necesară colaborarea și conlucrarea a două persoane pentru vânzarea unei doze de heroină. A apreciat Tribunalul că acest mijloc de probă nu se coroborează cu nicio altă împrejurare din care să rezulte participarea inculpatului la fapta de trafic de droguri și nu poate constitui o probă certă, indubitabilă că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat, rămânând ca unică soluție respectarea prezumției de nevinovăție prin pronunțarea soluției de achitare a inculpatului.

Împotriva sentinței, în termen legal, a formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie, susținând - în esență - că, în mod greșit a fost achitat inculpatul M.M. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) și art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și că, la individualizarea pedepsei aplicate inculpatei M.E., instanța de fond a manifestat prea multă clemență, reținând - nejustificat - în favoarea ei circumstanțe atenuante. Prin Decizia penală nr. 267 din 16 decembrie 2009, Curtea de Apel București, secția I penală a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împotriva Sentinței penale nr. 501 din 5 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală.

A desființat, în parte, sentința și în fond: În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.M. la 10 ani închisoare. În baza art. 65 alin. (2) C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) - b) C. pen. pe timp de 2 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 61 C. pen., a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de pedeapsă de 1.222 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 15 din 15 ianuarie 2002 pronunțată de Tribunalul București. A contopit pedeapsa aplicată prin prezenta sentință de 10 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) - b) C. pen.

cu restul rămas neexecutat de 1.222 de zile și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. după executarea pedepsei principale. În baza art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.M. la 4 ani închisoare. În baza art. 61 C. pen., a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de pedeapsă de 1.222 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 15 din 15 ianuarie 2002 a Tribunalului București. A contopit pedeapsa de 4 ani închisoare cu restul de 1.222 zile rămas neexecutat și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate și a dispus ca inculpatul M.M. să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. A făcut aplicarea dispozițiilor art. 71, 64 lit. a) și b) C. pen. A dedus din pedeapsa aplicată perioada executată de la 21 ianuarie 2009 până la punerea efectivă în libertate. A menținut în rest dispozițiile sentinței. Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs inculpatul M.M., fără a-l motiva în scris. Examinând decizia penală atacată, Înalta Curte constată că recursul declarat de inculpat este tardiv formulat pentru următoarele motive: Potrivit art. 363 alin. (3) C. proc.

pen., pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunțare termenul de 10 zile de declarare a recursului curge de la pronunțare. Cum în prezenta cauză inculpatul M.M. a fost prezent la data judecării apelului, respectiv 16 decembrie 2009, rezultă că ultima zi a termenului în care acesta putea declara recurs înăuntrul termenului legal de 10 zile a fost 27 decembrie 2009. Or, în speță, inculpatul recurent a formulat recurs la data de 21 ianuarie 2010, în afara termenului de recurs. În consecință, Înalta Curte constată că recursul este tardiv formulat de către inculpat, urmând a-l respinge ca atare. În baza art. 192 alin. (2) raportat la art. 189 alin. (1) C. proc. pen., va fi obligat recurentul la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca tardiv, recursul declarat de inculpatul M.M. împotriva Deciziei penale nr. 267 din 16 decembrie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă recurentul inculpat la 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 RON, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 5 mai 2010. Procesat de GGC - LM