ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1202/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1202/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 443/ F din 17 aprilie 2009,

pronunțată de Tribunalul București, secția l-a penală, s-au dispus următoarele:

1.

În

baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin.

(2) din C. pen. și art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. a) C.

pen., a fost condamnată inculpata C.(fostă Ș.) M.Ș. la pedeapsa închisorii de 3

(trei) ani, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri în formă

continuată.

S-a făcut aplicarea disp. art. 71, art. 64 lit. a)

teza a ll-a și b) C. pen.

În baza disp. art. 76 alin. (3) C. pen. nu s-a aplicat

inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prev. de art. 2

alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr.

143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. d) C.

pen., a mai fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa închisorii de 6

(șase) luni.

S-a făcut aplicarea disp. art. 71, art. 64 lit. a)

teza a ll-a și b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C.

pen., s-au contopit cele două pedepse și s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea

mai grea de 3 ani închisoare.

În baza disp. art. 86

1

alin. (2) C. pen. și

art. 86

2

C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a

executării pedepsei de 3 ani închisoare pe un termen de încercare de 5 (cinci)

ani.

În baza disp. art. 86

3

alin. (1) C. pen.,

pe durata termenului de încercare, s-a dispus ca inculpata să se supună

următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, în ultima zi a fiecărei

luni, la judecătorul desemnat cu supravegherea ei; b) să anunțe, în prealabil,

orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care

depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice

schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi

controlate mijloacele ei de existență.

Potrivit disp. art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus

suspendarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a

executării pedepsei.

În baza disp. art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția

inculpatei cu privire la disp. art. 86

4

C. pen. a căror nerespectare

atrage revocarea suspendării condiționate.

În baza disp. art. 88 C. pen., s-a dedus prevenția de

la 07 iunie 2008 la 26 septembrie 2008, inclusiv.

2.

În

baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. și art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. a) C.

pen., a fost condamnat inculpatul S.M.C., la pedeapsa închisorii de 3 (trei)

ani, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri în formă continuată.

S-a făcut aplicarea disp. art. 71, art. 64 lit. a)

teza a ll-a și b) C. pen.

În baza disp. art. 76 alin. (3) C. pen., nu s-a

aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prev.

de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr.

143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. d) C.

pen., a mai fost condamnat același inculpat la pedeapsa închisorii de 1 (un)

an.

S-a făcut aplicarea disp. art. 71, art. 64 lit. a)

teza a ll-a și b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., au

fost contopite cele două pedepse și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai

grea de 3 ani închisoare.

În baza disp. art. 86

1

alin. (2) C. pen. și

art. 86

2

C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a

executării pedepsei de 3 ani închisoare pe un termen de încercare de 6 (șase)

ani.

În baza disp. art. 86

3

alin. (1) C. pen.,

prima instanță a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se

supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, în ultima zi a

fiecărei luni, la judecătorul desemn cu supravegherea lui; b) să anunțe, în

prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință si locuință și orice

deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să

justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a

putea fi controlate mijloacele Iui de existență.

Potrivit disp. art. 71 alin. (5) C. pen., s-au

suspendat pedepsele accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a

executării pedepsei.

În baza disp. art. 359 C. proc. pen., s-a atras

atenția inculpatului cu privire la disp. art. 86

4

C. pen., a căror

nerespectare atrage revocare suspendării condiționate.

În baza disp. art. 88 C. pen., s-a dedus prevenția de

la 07 iunie 2008 la 26 septembrie 2008, inclusiv.

3.

În baza

art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2)

C. pen. și art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a

fost condamnată inculpata O.M., la pedeapsa închisorii de 3 (trei) ani pentru

săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri în formă continuată.

S-a făcut aplicarea disp. art. 71, art. 64 lit. a)

teza a ll-a și b) C. pen.

În baza disp. art. 76 alin. (3) C. pen., nu s-a

aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prev. de

art. 2 alin. (2) din Lege nr. 143/2000.

În baza disp. art. 86

1

alin. (1) C. pen. și

art. 86

2

C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a

executării pedepsei de 3 ani închisoare pe un termen de încercare de 5 (cinci)

ani.

În baza disp. art. 86

3

alin. (1) C. pen.,

pe durata termenului de încercare, s-a dispus ca inculpata să se supună

următoarelor măsuri de supraveghere:a) să se prezinte, în ultima zi a fiecărei

luni, la judecătorul desemna cu supravegherea ei; b) să anunțe, în prealabil,

orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care

depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice

schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi

controlate mijloacele ei de existență.

Potrivit disp. art. 71 alin. (5) C. pen., prima

instanță a dispus suspendarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub

supraveghere a executării pedepsei.

În baza disp. art. 359 din C. proc. pen., prima

instanță a atras atenția inculpatei cu privire la disp. art. 86

4

C.

pen. a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate.

În baza disp. art. 88 C. pen. s-a dedus prevenția de

la 07 iunie 2008 la 07 iulie 2008, inclusiv.

4.

Prima

instanță a respins cererea de schimbare a încadrării juridice în sensul

reținerii disp. art. 19 din Legea nr. 682/2002 formulată de inculpatul F.Ș.

În baza disp. art. 334 din C. proc. pen., tribunalul

București, secția I penală a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din

cursul anului 2005, reținută în sarcina inculpatului F.Ș. din infr. prev. de

art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. a) C.

pen. în infr. prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic.

art. 37 lit. b) C. pen.

În baza disp. art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.

143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen., art. 74

lit. alin. (2) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. (fapta din cursul

anului 2008), a fost condamnat inculpatul F.Ș. zis P., la pedeapsa închisorii

de 5 (cinci) ani pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri în formă

continuată.

S-a făcut aplicarea disp. art. 71, art. 64 lit. a)

teza a ll-a și b) C. pen.

În baza disp. art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000,

s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe o durată de 2 ani, ce va

fi executată în condițiile art. 66 C. pen.

În baza disp. art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr.

143/2000 cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. art. 74 lit. c) C. pen. și art. 74

alin. (2) din C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen., condamnă pe același inculpat

la pedeapsa închisorii de 1 (un) an și 6 (șase) luni.

S-a făcut aplicarea disp. art. 71, art. 64 lit. a)

teza a ll-a și b) C. pen.

În baza disp. art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b)

C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat

inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a

și b) C. pen., pe o durată de 2 ani.

S-a făcut aplicarea disp. art. 71, art. 64 lit. a)

teza a ll-a și b) C. pen.

În baza disp. art. 11 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen.

rap. la art. 10 lit. d) din C. proc. pen. s-a dispus achitarea aceluiași

inculpat pentru săv. infr. prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.

143/2000 cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen., întrucât fapta nu întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii (fapta din cursul anului 2005).

În baza disp. art. 350 din C. proc. pen. s-a menținut

starea de arest a inculpatului.

În baza disp. art. 88 C. pen., s-a dedus reținerea de

24 de ore de la 23 mai 2005 la 24 mai 2005, precum și prevenția de la 07 iunie

2008 la zi.

5.

În

baza disp. art. 11 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) din

C. proc. pen., prima instanță a dispus achitarea inculpatului G.M. zis B.,

pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.

143/2000, întrucât fapta nu întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii.

În baza disp. art. 88 C. pen., s-a dedus reținerea de

24 de ore de Ia 23 mai 2005 la 24 mai 2005.

În baza disp. art. 17 alin. (1) din Legea nr.

143/2000, s-a dispus confiscarea următoarelor cantități: 0,11 gr. pulbere care

conțineau heroină, cofeină și griseofulvin, depusă la I.G.P.R. – D.C.J.S.E.O.

cu dovada seria din 27 iunie 2008, 29 comprimate și 1,36 gr. pulbere ce conțin

clorhidrat de metadonă, precum și 20 capsule ce conțin amfepramone depuse la I.G.P.R.

–D.C.J.S.E.O. cu dovada seria din 27 iunie 2008, 20,47 gr. heroină, cofeină și

paracetamol și 2,25 gr. heroină și cofeină depuse la I.G.P.R. – D.C.J.S.E.O. cu

dovada seria din 27 iunie 2008, 0,27 gr. heroină, cofeină și griseofulvin, 0,30

heroină, cofeină și griseofulvin, precum și 0,16 gr heroină, cofeină și

griseofulvin, depuse la I.G.P.R. – D.C.J.S.E.O. cu dovada seria din 27 iunie 2008,

0,11 gr. heroină depusă la I.G.P.R. – D.C.J.S.E.O. cu dovada seria din 27 iunie

2008, care vor fi distruse în condițiile art. 18 din aceeași lege, cu păstrarea

de contraprobe.

S-a luat act că următoarele: 4 comprimate conținând

clorhidrat de metadonă expertizate prin raportul de constatare

tehnico-științificâ nr. 8573546 din 10 iunie 2008 0,06 gr. heroină, cofeină și

griseofulvin expertizate prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.

857075 din 09 mai 2008, probele nr. 1a și 1 b, expertizate prin raportul de

constatare tehnico-științificâ nr. 857355 din 11 iunie 2008, 0,09 gr. heroină,

cofeină și griseofulvin expertizate prin raportul de constatare tehnico-științifică

nr. 857048 din 07 mai 2008, 0,10 gr heroină, cofeină și griseofulvin

expertizată prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 857061 din 09

mai 2008, 0,10 gr. heroină și cofeină expertizată prin raportul de constatare

tehnico-științifică nr. 212251 din 24 mai 2005, probele nr. 3a, heroină și

cofeină și 3b expertizate prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.

857352 din 10 iunie 2008, 0,07 gr. heroină expertizată prin raportul de

constatare tehnico-științifică nr. 857119 din 15 mai 2008, 0,12 gr. heroină,

cofeină și griseofulvin expertizată prin raportul de constatare tehnico-științifică

nr. 857047 din 07 mai 2008, au fost consumate în procesul analizelor de

laborator.

În baza disp. art. 17 alin. (2) din Legea nr.

143/2000, s-a dispus confiscarea de la inculpata C.(fostă Ș.) M.Ș. a sumei de

50 lei, de la inculpatul F.Ș. a sumei de 100 lei, de la inculpatul S.M. a sumei

de 120 lei, de la inculpata O.M. a sumei de 50 lei.

S-a dispus restituirea către inculpatul F.Ș. a

telefonului mobil marca L. depus la I.P.J. Ilfov S.C.J.S.E.O. cu dovada seria din

30 iunie 2008

În baza dispozițiilor art. 191 alin. (1) și (2) din C.

proc. pen. au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a

reținut următoarea situație de fapt:

I.

Referitor la inculpata C. (fostă Ș.) M.Ș. zisă M. La data de 07 mai 2008,

colaboratorul G.V., sub supravegherea investigatorului sub acoperire B.I., a

stabilit telefonic cu inc. O.S. să se întâlnească în zona benzinăriei R. din

Voluntari pentru a cumpăra heroină de la acesta din urmă, sens în care s-a

deplasat până la benzinărie unde colaboratorul, sub supravegherea investigatorului,

a înmânat inculpatului suma de 50 lei pentru cumpărarea unei doze de heroină.

Având în vedere faptul că inc. O.S. nu avea asupra sa

doza de heroină, a contactat-o telefonic pe inculpata C.(fostă Ș.) M. pentru ca

aceasta din urmă să îi dea doza colaboratorului. Astfel, colaboratorul s-a

deplasat în zona L.G. din aceeași localitate unde s-a întâlnit cu inculpata,

care i-a remis doza de heroină plătită.

S-a reținut că situația de fapt mai sus expusă a

rezultat din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică (f. 88-90

d.u.p.), declarația colaboratorului G.V. (f. 81-82 d.u.p., 182-183 ds.fd. vol.

I), a investigatorului B.I. (f. 86-87 d.u.p., 176-177 ds. fd. vol I), din

procesul verbal de vizionare a întâlnirii dintre colaborator și inculpați (f.

83-85 d.u.p.).

La data de 08 mai 2008, colaboratorul G.V. sub supravegherea

investigatorului B.I., s-a întâlnit cu inc. C.(fostă Ș.) M. în zona parcului

din fața primăriei Voluntari de la care a cumpărat o doză de heroină cu suma de

50 lei, doză pe care inculpata a scos-o dintr-un portofel în care se aflau mai

multe doze de heroină.

S-a constatat că situația de fapt anterior expusă, a

rezultat din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică (f.

99-101 d.u.p.), declarația colaboratorului G.V. (f. 94 d.u.p., 182-183 ds.fd.

vol. I), a investigatorului B.I. (f. 95-96 d.u.p., 176-177 ds. fd. vol I), din

procesul verbal de vizionare a întâlnirii dintre colaborator și inculpată (f.

97-99 dup) și că la filele 103-122 d.u.p., au fost redate în procese verbale

mai multe convorbiri telefonice dintre inculpații O.S. și C.(fostă Ș.) M., din

care a rezultat activitatea, precum și implicarea acestora în activitatea de

trafic de droguri, cu precizarea că aceștia foloseau un limbaj codificat,

atunci când făceau referiri la droguri.

Cu ocazia efectuării percheziției domiciliare (f.

58-61 d.u.p.) la imobilul inculpatei, au fost descoperite 4 comprimate cu

privire la care s-a concluzionat, prin raportul de constatare tehnico-științifică

(f. 68-70 d.u.p.) că conțineau substanță activă de clorhidrat de metadonă.

Referitor la poziția procesuală a inculpatei, instanța

a reținut că, inițial, aceasta nu a dorit să dea vreo declarație (f. 49, 50, 53

d.u.p.), că în fața judecătorului învestit cu propunerea de luare a măsurii

arestării preventive, a arătat că nu a vândut droguri, că este doar

consumatoare, că ea a fost de față la momentul la care inculpatul O.S. a vândut

droguri (f. 54 d.u.p.) și că la momentul prezentării materialului de urmărire

penală, inculpata a declarat că înscrisul găsit cu ocazia percheziției

domiciliare de la locuința sa, aflat la fil. 62 d.u.p., se referă la drogurile

pe care i le dădea inc. O.S. pentru consum propriu și vânzare, că în mod

obișnuit ținea evidența atât a drogurilor primite de la inc. O.S. cât și a

sumelor astfel încasate, pe care trebuia să le restituie acestuia, că

discuțiile telefonice interceptate și care i-au fost prezentate, cuprind

codificări referitoare la tranzacțiile cu droguri, substanțele stupefiante

fiind desemnate cu expresii ca „un milion", „bere", „una, două”,

„capucino", etc. (f. 56-57 d.u.p.).

În fața instanței, inculpata C.(fostă Ș.) M. (f. 91

ds. fd. vol. I) și-a menținut poziția de recunoaștere a faptelor astfel cum au

fost descrise în rechizitoriu, motivând că a fost de acord să vândă droguri

pentru inc. O.S., întrucât avea o datorie la acesta rezultată tot în urma unei

cumpărări de droguri de la el. A mai arătat că cele patru comprimate

identificate la locuința sa cu ocazia percheziției domiciliare îi aparțineau și

erau destinate consumului propriu, precum și că inculpatului O.S. i-a aparținut

ideea ca ea să vândă pentru el droguri, în contul datoriei, amenințând-o cu

bătaia.

S-a mai menționat că declarația inculpatei de

recunoaștere a faptului că se ocupa și cu vânzarea drogurilor s-a coroborat și

cu o altă probă indirectă, respectiv declarația inculpatului F.Ș. (f.

127,128,132 și 133 d.u.p.).

II.

Referitor la inculpații S.M.C. și O.M., prima instanță a reținut că la data de

06 mai 2008, colaboratul G.V. s-a deplasat sub supravegherea investigatorului

B.I. la locuința inculpatului S.M.C. pentru a cumpăra de la acesta o doză de

heroină cu suma de 50 lei, însă nu l-a găsit pe inculpat, ci pe bunica

acestuia, O.M., care era împreună cu numita J., iar colaboratorul a înmânat

numitei J. suma de 50 lei și inculpata O.M. a scos din buzunar trei doze de

heroină, colaboratorul alegându-și numai una. Colaboratorul a arătat că a

procedat astfel, întrucât, pe de o parte, știa că atunci când inculpatul S.M. nu

este acasă, aceste două femei vând heroină diverșilor consumatori de droguri,

iar pe de altă parte, din punctul său de vedere, dacă nu ar fi cumpărat droguri

de la cele două femei, s-ar fi deconspirat.

S-a mai reținut că cele anterior relevate au rezultat

din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică (f. 306-308 d.u.p.),

declarația colaboratorului (G.V. (f. 300-301 d.u.p., 182-183 ds.fd. vol. I), a

investigatorului B.I. (f. 304-305 d.u.p., 176-177 ds. fd. vol I), din procesul

verbal de vizionare a întâlnirii dintre colaborator și inculpată (f. 302-303

dup).

S-a mai reținut că la data de 09 mai 2008,

colaboratorul G.V., sub supravegherea investigatorului B.I., a cumpărat de la

inculpatul S.M.C., care se afla în locuința sa, situată în comuna Afumați, o doză

de heroină cu suma de 60 de lei, care a fost porționată în prezența

colaboratorului, situație ce a rezultat din concluziile raportului de constatare

tehnico-științifică (f. 285-287 d.u.p.), declarația colaboratorului G.V. (f.

279 d.u.p., 182-183 ds.fd. vol. I), a investigatorului B.I. (f. 283-284 d.u.p.,

176-177 ds. fd. vol I), din procesul verbal de vizionare a întâlnirii dintre

colaborator și inculpat (f. 280-282 d.u.p.).

La data de 14 mai 2008, același colaborator, sub supravegherea

investigatorului B.l. s-a deplasat la locuința inculpaților O.M. și S.M.C. pentru

a cumpăra o doză de heroină de la acesta din urmă. În locuință i-a găsit pe

ambii inculpați, astfel că G.V. a înmânat suma 60 lei inculpatului S.M.C., iar

inculpata O.M. i-a dat acestuia o doză de heroină, astfel cum a reieșit din

concluziile raportului de constatare tehnico-științifică (f. 296-298 d.u.p.),

declarația colaboratorului G.V. (f. 291 d.u.p., 182-183 ds. fd. vol. I), a

investigatorului B.I. (f. 292-293 d.u.p., 176-177 ds. fd. vol I), din procesul

verbal de vizionare a întâlnirii dintre colaborator și inculpați (f. 294-295

d.u.p.).

Cu ocazia percheziției domiciliare la locuința din

com. Afumați, s-au găsit asupra inculpatei O.M., într-un șorț, 5 punguțe

răsucite și lipite la capete, în bucătăria folosită exclusiv de această

inculpată, alte 5 pungulițe de același tip, 1 punguliță staniol, în dormitorul

folosit în exclusivitate de inc. S.M.C., a fost descoperit un pachețel de

hârtie în care se afla o substanță pulverulentă cu privire la care s-a

constatat că era heroină precum și o folie de staniol ce prezenta urme de

ardere (f. 250-252, 257-258 d.u.p.).

În ce privește poziția procesuală a inc. S.M.C., prima

instanță a reținut că, inițial, acesta nu a dorit să dea nici o declarație (f.

238, 239, 242 d.u.p.), că în fața judecătorului învestit cu propunerea de luare

a măsurii arestării preventive a arătat că nu recunoaște că ar fi vândut cuiva

droguri, precum și că heroina găsită în dormitorul pe care îl folosește

exclusiv era destinată consumului propriu (f. 243 d.u.p.).

În fața instanței, inculpatul a declarat că recunoaște

faptele astfel cum au fost reținute prin rechizitoriu, că a început să consume

droguri din anul 2007, că, în general cumpăra în jur de 5 gr. din care vindea o

parte, iar restul păstra pentru consumul propriu (f. 88 ds. fd. vol. I).

Referitor la poziția procesuală a inc. O.M., instanța

a reținut că aceasta a recunoscut constant fapta pentru care a fost trimisă în

judecată, declarând că se ocupa cu vânzarea de droguri din luna mai, că vindea

drogurile cu suma de 35 lei doza, că drogurile le procura de la un anume F.

despre care nu știe unde locuiește, că a făcut acest lucru întrucât avea pensia

prea mică, că știe că nepotul său inculpatul S.M.C. este consumator de droguri

la „folie", că și ea i-a mai dat droguri pentru consum, dar că nu I-a

văzut niciodată să vândă droguri (fil. 272, 273, 277 d.u.p.)., aceeași poziție

de recunoaștere a faptei adoptând-o și în fața primei instanțe (fil. 87 ds.fd.

vol. I).

S-a mai reținut că declarația inculpatei de

recunoaștere a faptului că se ocupa cu vânzarea drogurilor s-a coroborat și cu

declarația inculpatului F.Ș. (fil. 127, 128, 132 și 133 d.u.p.).

De asemenea, în considerente, prima instanță a mai

reținut că, situația de fapt, astfel cum a fost descrisă, a fost confirmată nu

numai de probele deja enumerate și care s-au coroborat cu declarațiile de

recunoaștere ale inculpaților, dar și cu declarațiile martorilor S.V.R. (fil.

313, 314, 315 d.u.p.) care a arătat că în ultima perioadă și-a procurat

drogurile din com. Afumați de la o femeie pe nume M. despre care știe că este

bunica inculpatului S.M.C. și de la care cumpăra câte o doză cu suma de 60 de

lei. Același martor a mai arătat faptul că știa că inculpatul S.M.C. este

consumator de droguri, dar că nu l-a văzut vânzând droguri. De asemenea,

martorul S.I. a declarat că știe că inc. S.M.C. se ocupă cu vânzarea de

heroină, fiind ajutat de bunica sa O.M. (fil. 316, 317 d.u.p.)

III.

Referitor la inculpatul F.Ș., (faptele din cursul anului 2008), prima instanță

a reținut că la data de 06 mai 2008, colaboratorul G.V., sub supravegherea

investigatorului B.I., s-a deplasat până în apropierea locuinței inc. F.Ș. din

com. Voluntari și a cumpărat de la acesta o doză în schimbul sumei de 50 lei,

astfel cum a rezultat din declarația colaboratorului G.V. (fil. 149-150 d.u.p.,

182-183 ds. fd. vol. I), a investigatorului sub acoperire B.I. (fil. 153-154

d.u.p., 176-177 ds. fd. vol I), concluziile raportului de constatare

tehnico-științifică (fil. 155-157 d.u.p.), procesul verbal de redare a

discuțiilor din mediul ambiental (fil. 151-152 d.u.p.). La data de 07 mai 2008

colaboratorul G.V., sub supravegherea investigatorului B.I., s-a deplasat până

în apropierea locuinței inc. F.Ș., situată la adresa de mai sus și a cumpărat

de la acesta o doză în schimbul sumei de 50 lei.

Situația de fapt prezentată mai sus s-a constatat că a

rezultat din declarația colaboratorului G.V. (fil. 159-160 d.u.p., 182-183 ds.

fd. vol. I) care a precizat și faptul că anterior întâlnirii îl contactase

telefonic pe inc. F.Ș., iar acesta i-a confirmat că are marfa stabilindu-și

întâlnire în capătul străzii, dar și din declarația investigatorului sub

acoperire B.I. (fil. 161-162 dup, 176-177 ds. fd. vol I) care, la rândul său a

susținut, printre altele, și cele arătate în declarația colaboratorului

referitoare la contactarea telefonică anterioară a inculpatului, precum și din

concluziile raportului de constatare tehnico-științifică (fil. 165-167 d.u.p.),

procesul verbal de redare a discuțiilor din mediul ambiental (fil. 163-164

d.u.p.).

S-a mai reținut că, urmare percheziției domiciliare

efectuată la locuința inculpatului la data de 07 iunie 2008 (fil. 135-137

d.u.p.), au fost găsite pe o noptieră din camera folosită în exclusivitate de

inculpat, 47 comprimate inscripționate „SN", ce conțineau clorhidrat de

metadonă- substanță activă, într-o altă noptieră din camera inculpatului, 30

comprimate inscripționate „Regenon", cu privire la care s-a concluzionat

că avea drept substanță activă amfepramone, în buzunarul unei geci de blue –

jeans, aparținând inculpatului s-au găsit două seringi hipodermice folosite,

precum și o fiolă spartă, ce prezenta urme de substanță, cu privire la care s-a

pus în evidență heroină, conform concluziilor raportului de constatare

tehnico-științifică (fil. 138-140 d.u.p.).

Prima instanță, a constatat că inculpatul a negat

constant că ar fi vândut vreodată droguri, declarând că este consumator de 6

ani de zile, că substanțele identificate la locuința sa - comprimate, fiole și

seringi, îi aparțineau și erau destinate consumului propriu, că heroina o

cumpăra de la o doamnă mai în vârstă, despre care a aflat că o cheamă O.M.,

relatând că îi cunoaște și pe inculpații Ș.M. și O.S. că știe că vinde heroină,

dar nu a cumpărat de la ea, că îl cunoaște și pe inc. și că acesta vinde

droguri împreună cu inc. Ș.M. (fil. 127, 128, 132 și 133 d.u.p.).

Inculpatul și-a menținut aceeași poziție și în fața

primei instanțe (fil. 89-90 ds. fd. vol. I) nerecunoscând că la datele de 06

mai 2008 și 07 mai 2008 ar fi vândut droguri, precizând că el era doar

consumator de droguri, iar cele găsite la percheziție domiciliară îi

aparțineau, însă s-a constatat că declarația inculpatului a fost infirmată, de

probele enumerate mai sus,respectiv declarațiile colaboratorului,

investigatorului, procesele verbale de redare a convorbirii din mediul

ambiental, concluziile rapoartelor de constatare tehnico-științifică.

De asemenea, prima instanță a mai reținut că, în

perioada 06 mai 2008 - 15 mai 2008 (fil. 169 - 184 d.u.p.), inculpatul F.Ș. a

purtat mai multe convorbiri telefonice cu diferite persoane (o parte dintre

acestea au fost identificate și audiate în calitate de martori), convorbiri

care au fost redate în procese verbale și din care rezulta că se referă la

activități privind circulația drogurilor, acestea din urmă fiind desemnate

codificat, în special cu expresia de „cafele".

Astfel, martorul B.T.M. (fil. 323, 324 d.u.p.) a

declarat că, în cursul anului 2008, își procura dozele de heroină de la inc. Ș.M.

și F.Ș. cu suma de 50 de lei doza, și că, în prealabil, îi contacta telefonic

și, codificat, îi întreba dacă îl pot face bine când vine pe la ei.

Martorul și-a menținut, în parte, în fața instanței

declarațiile inițiale (fil. 260-261 ds. fd. vol. I) în sensul că a arătat că a

cumpărat droguri numai de la inculpata Ș.M., iar nu și de la inculpatul F.Ș.,

precizând că împreună cu acesta din urmă doar consuma droguri. Acest martor a

motivat schimbarea declarației mai întâi, prin aceea că, probabil, atunci când

a dat prima declarație, se afla sub influența drogurilor, iar apoi susținând că

polițiștii i-ar fi amenințat că îi vor „înfunda", dacă nu recunosc ce s-a

întâmplat.

Martorul V.A.M. (fil. 325-326, 327 d.u.p.) a declarat

că este prieten cu inculpatul F.Ș. și în virtutea acestei relații, inculpatul

îi oferea heroină; că, la data de 06 mai 2008, a vorbit la telefon cu

inculpatul F.Ș., codificat despre faptul că fusese prins cu seringi

(„scule") și cu acea ocazie, i-a cerut inculpatului o doză de heroină pentru

care urma să îi achite suma de 50 lei; că numita L. era prietena inculpatului F.Ș.

și că, uneori, aceasta încasa banii pentru heroina vândută de inculpat

consumatorilor, că o dată sau de două ori i-a dat inculpatului pastile de

diazepam, primind în schimb heroină, că expresiile „o daia", „una mai

mică" se refereau la doza de heroină. Audiat în primă instanță (fil.

256-257 d.i.f. vol. I), martorul și-a menținut în totalitate declarațiile date

în anchetă, precizând că atunci când vorbeau la telefon și doreau să își facă

rost de droguri, foloseau limbaj codificat, precum „cafele”, „beri”,

nuanțându-și poziția în sensul că inculpatul F.Ș. nu îi vindea drogurile, ci

doar îl ajuta să își facă rost de ele.

Martorul C.R.M. (fil. 328, 329 d.u.p.) a declarat că își

cumpăra heroina de la inculpații O.S., Ș.M. și F.Ș., cu suma de 50 lei doza, că

inculpata Ș.M. comercializa heroina, care îi aparținea inculpatului O.S., dar

în fața primei instanțe nu și-a menținut declarațiile date în faza urmăririi

penale, arătând că îi cunoștea pe inculpații O.S., Ș.M. și F.Ș., dar că nu a

cumpărat droguri de la aceștia și nici nu i-a rugat să îi procure, ci mergeau

toți împreună să își cumpere droguri (fil. 258-259 d.u.p.). Martorul și-a

motivat schimbarea declarațiilor inițiale prin aceea că polițiștii le-ar fi

spus că ar exista interceptări telefonice și că inculpații ar fi dat declarații

împotriva lor, însă a arătat că, la acel moment, nu mai credea că ar exista

asemenea interceptări.

Martorul N.C. (f. 330, 331 d.u.p.) a declarat că a

cumpărat droguri de la inculpatul O.S., că a fost împreună cu alți consumatori,

care au cumpărat heroină de la inc. F.Ș., precum și că știa că inculpata Ș.M. vindea

heroină pentru inculpatul O.S., însă în fața primei instanțe (fil. 192 d.i.f.

vol. II), martorul a declarat că nu îi cunoaște pe inculpații Ș.M. și F.Ș., ci

doar pe inculpatul O.S., susținând că declarația aflată la dosarul de anchetă

nu îi aparținea și nu era scrisă de el.

Martorul C.D. (fil. 332, 333 d.u.p.) a declarat că își

procura drogurile de la inculpații F.Ș., O.S. și Ș.M., că aceștia vindeau doza

cu 50 lei, că inculpata Ș.M. vindea heroina pentru inculpatul O.S., că anterior

tranzacției, îi contacta telefonic pe inculpați folosind un limbaj codificat,

cu inculpatul F.Ș. folosind expresii precum: „o pereche de blugi", un

„tricou" sau alte denumiri de haine.

Instanța de fond a înlăturat, ca fiind nesincere,

declarațiile martorilor N.C., C.R.M. și B.T.M. (ultimul susținând că ar fi fost

sub influența drogurilor sau că ar fi fost amenințat cu o eventuală anchetă)

date în faza cercetării judecătorești, având în vedere că martorii nu au

furnizat un motiv pertinent pentru schimbarea declarațiilor, nefiind cercetați

în prezenta cauză în vreo calitate care să le dea dreptul de a nu se autoincrimina,

constatând că martorul V.A.M. și-a menținut declarațiile, astfel că nu s-ar

justifica afirmația că ar fi fost presați în vreun mod de ceilalți să dea

același tip de declarații.

Prima instanță a mai reținut că aceste probe sunt

indirecte în conturarea activității în ansamblu a inculpatului și a prezentării

condițiilor în care acesta a luat rezoluția infracțională de a comite

infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză. De

asemenea, prima instanță a mai constatat că, la data de 20 mai 2008, inculpatul

F.Ș. a fost avertizat, într-o convorbire telefonică, de un bărbat cu privire la

un eventual filaj al acestuia și l-a sfătuit să aibă grijă, să nu mai dea

fetelor de la G.

Prin urmare, având în vedere cele de mai sus, prima

instanță a considerat nesincere declarațiile inculpatului de nerecunoaștere a

celor două acte materiale de vânzare a câte două doze, precum și ale celor trei

martori enumerați mai sus și le-a înlăturat, apreciind ca dovedite cele două

infracțiuni din cursul anului 2008, pentru care inculpatul F.Ș. a fost trimis

în judecată.

IV.

Referitor la inculpații F.Ș. și G.M., cu privire la fapta din cursul anului

2005 (pentru care aceștia au fost trimiși în judecată ), s-a reținut că la data

de 23 mai 2005, cei doi ar fi vândut patru doze de heroină denunțătorului T.P.A.,

instanța apreciind că probele administrate - atât în faza urmăririi penale cât

și în fața cercetării judecătorești - nu erau în măsură să răstoarne prezumția

de nevinovăție.

Astfel, s-a mai reținut că în practică, atunci când se

dorește prinderea în flagrant a unor persoane care vând droguri, pentru

înlăturarea oricărei suspiciuni cu privire la proveniența bunului cumpărat, se

fac percheziții corporale anterioare și ulterioare persoanei ce urmează să facă

această tranzacție, au atât mai mult cu cât, de cele mai multe ori, ca și cazul

în speță, denunțătorul, respectiv, persoanele care colaborează cu poliția -

sunt persoane direct interesate în probarea denunțului, pe care l-au făcut

pentru obținerea avantajelor legale. De asemenea, pentru aceleași considerente

denunțătorul este supravegheat de organele de poliție. S-a mai relevat că

potrivit art. 69 din C. proc. pen. „declarațiile învinuitului sau ale

inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului

numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări, ce rezultă din

ansamblul probelor existente în cauză.”

Prima instanță a constatat că, în cauză, atât cei doi

inculpați, martora identificată în mașina acestora, O.A.I., cât și martorul

asistent G.C. au declarat - în mod constant - atât în faza urmăririi penale cât

și în fața instanței că, la momentul pretinsei tranzacții, la mașina oprită a

celor doi inculpați au venit două persoane, unul G. rămas neidentificat și

denunțătorul, care i-ar fi dat o sumă de bani inculpatului G.M.

Nici organele de anchetă și nici denunțătorul nu au

precizat dacă acesta din urmă a mai fost însoțit de o persoană care, nu numai

că s-a deplasat în direcția mașinii inculpaților, dar chiar l-a însoțit pe

denunțător în discuția cu inculpații.

Tribunalul București, secția I penală, a mai reținut

că inculpații au negat, în mod constant, că ar fi vândut vreo cantitate de

droguri denunțătorului, susținând că banii găsiți asupra lor reprezentau o

datorie. și că martorul asistent a declarat că nu a văzut dacă între denunțător

și inculpați ar fi avut loc vreun schimb (fil. 227 d.u.p.)constatând, totodată

că singurele probe care ar putea răsturna prezumția de nevinovăție au fost

procesul verbal de prindere în flagrant și declarația denunțătorului.

Din examinarea acestora, prima instanță a constatat

existența unor contradicții chiar între cele două probe reținând, că acestea nu

se coroborează cu celelalte probe referitoare, pe de o parte, la prezența

celeilalte persoane rămasă neidentificată la locul tranzacției, în condițiile

în care inculpații au negat traficul, iar, pe de altă parte, cu privire la

modul în care drogurile au ajuns în posesia denunțătorului, care Ie-a predat

mai departe. Cu privire la acest din urmă aspect, prima instanță a constatat

că, în cuprinsul procesului verbal de prindere în flagrant (fil. 202-205

d.u.p.), s-a menționat că ocupantul locului din dreapta, adică inculpatul G.M. a

aruncat ceva la picioarele denunțătorului, iar acesta s-a aplecat și Ie-a luat

și apoi le-a predat organelor de poliție, pe când denunțătorul (fil. 225-226

d.u.p.) a declarat că Ie-a luat direct din mâna inculpatului G.M. în momentul

în care acesta scosese mâna pe geam încercând să le abandoneze.

În cuprinsul aceleiași hotărâri, prima instanță a mai

reținut că denunțătorul primise suma de 100 lei pentru a cumpăra 4 doze, în

cauză acesta predând organelor de poliție 5 doze de heroină, motivând acest

lucru prin aceea că, inițial inculpatul G.M., văzând că are cinci doze în țipla

pe care o scosese din buzunar, ar fi vrut să oprească una pentru el, dar a

sesizat prezența organelor de poliție și a încercat să le arunce din mașină.

În legătură cu aspectul anterior relevat, instanța a

constatat că, în prima declarație, inculpatul F.Ș. afirmă că inculpatul G.M. i-ar

fi vândut denunțătorului 4 doze de heroină, iar a doua zi, în condițiile în

care cei doi inculpați au fost reținuți, a declarat că, de fapt, el nu a văzut

nici o cantitate de droguri, ci doar a presupus că era vorba de droguri,

întrucât au apărut organele de poliție, din discuțiile acestora rezultând că se

căutau drogurile, astfel cum a reieșit și din declarația martorei O.A.I.,

declarație care face verosimilă motivarea inculpatului F.Ș., cu privire la

declarația sa olografă.

Prima instanță a reținut și faptul că, deși denunțul

inițial era referitor numai la inculpatul G.M. zis B., totuși, în declarația

dată ulterior flagrantului de către denunțător, acesta arată că, de fapt,

numitul B. nu acționa niciodată singur, ci numai împreună cu inculpatul F.Ș.

zis P., acesta din urmă fiind cel care conducea acțiunile. Or, în atare

condiții, inculpatul G.M. ar fi trebuit să se consulte cu „șeful" său în

legătură cu numărul dozelor ce trebuiau remise celui care dăduse suma de 100

lei, activitate ce nu a reieșit din nici un alt mijloc de probă.

În concluzie, prima instanță a reținut că probele

administrate de organele de anchetă nu au fost în măsură să răstoarne prezumția

de nevinovăție, că persoana împreună cu care s-a deplasat denunțătorul la

mașina celor doi inculpați, nu a fost nici identificată și nici percheziționată

anterior sau ulterior, că, în aceste condiții, inculpații nu au obligația de a

se disculpa sau de a prezenta contraprobe care să le susțină apărarea, întrucât

pentru dovedirea unei infracțiuni de trafic de droguri s-a apreciat ca fiind

absolut esențială existența obiectului material, precum și certitudinea că

acesta provine de la cel căruia i se impută fapta.

Nu în ultimul rând, instanța a subliniat tergiversarea

acestei cauze, în condițiile în care probatoriul acuzării este același cu cel

de la momentul 23 mai 2005, și că judecata, după mai mult de trei ani de la

punerea în mișcare a acțiunii penale, a îngreunat cercetarea judecătorească în

sensul că persoanele audiate nu au mai fost în măsură să prezinte, în mod

firesc, desfășurarea detaliată a evenimentelor.

Față de cele reținute, prima instanță a dispus

achitarea celor doi inculpați în temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. a) din C.

proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) din C. proc. pen., apreciind că fapta nu

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

Referitor la cererile de schimbare a încadrării

juridice cu privire la inculpatul F.Ș. în sensul de a se reține dispozițiile

art. 19 din Legea nr. 682/2002 și disp. art. 37 lit. b) C. pen. în loc de

dispozițiile art. 37 lit. a) C. pen., cu privire la fapta din cursul anului

2005, prima instanță a reținut că, potrivit art. 19 din Legea nr. 682/2002,

„persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1 și 2,

și care a comis o infracțiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi

penale ori al judecății denunță sau facilitează identificarea și tragerea la

răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni

beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de

lege." Potrivit art. 2 lit. a), pct. 1 și 2 din lege: a) martorul este

persoana care se află în una dintre următoarele situații: 1. are calitatea de

martor, potrivit C. proc. pen., și prin declarațiile sale furnizează informații

și date cu caracter determinant în aflarea adevărului cu privire la infracțiuni

grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor

prejudicii deosebite, ce ar putea fi cauzate prin săvârșirea unor astfel de infracțiuni;

caracter determinant contribuie la aflarea adevărului în cauze privind

infracțiuni grave sau la prevenirea producerii unor prejudicii deosebite, ce ar

putea fi cauzate prin săvârșirea unor astfel de infracțiuni ori la recuperarea

acestora; în această categorie este inclusă și persoana care are calitatea de

inculpat într-o altă cauză.

Prin urmare, prima instanță a apreciat că cerința

esențială a legii pentru aplicarea acestei cauze legale de reducere a limitelor

de pedeapsă este ca informațiile și datele oferite în cauza respectivă să aibă

caracter determinant, precum și ca această din urmă cauză să privească judecata

unei infracțiuni grave care, potrivit art. 2 lit. h) din lege, este

infracțiunea care face parte din una dintre următoarele categorii:

infracțiunile contra păcii și omenirii, infracțiunile contra siguranței

statului sau contra siguranței naționale, terorismul, omorul, omorul calificat,

omorul deosebit de grav, infracțiunile privind traficul de droguri și traficul

de persoane, spălarea banilor, falsificarea de monede sau de alte valori,

infracțiunile privitoare la nerespectarea regimului armelor și munițiilor,

infracțiunile privitoare la regimul materialelor nucleare sau al altor materii

radioactive, infracțiunile de corupție, infracțiunile contra patrimoniului care

au produs consecințe deosebit de grave, precum și orice altă infracțiune pentru

care legea prevede pedeapsa închisorii al cărei minim special este de cel puțin

10 ani sau mai mare;

Tribunalul București, secția I penală, din adresa

comunicată la dosar, a reținut că datele și informațiile oferite de către

inculpat nu au avut caracter determinat la aflarea adevărului, constatând ca

nefiind întrunite cerințele legii, astfel cum acestea au fost enunțate mai sus,

considerând că dispozițiile art. 19 din legea specială mai sus menționate, nu

ar putea fi reținute pentru săvârșire infracțiunii prevăzută de art. 4 din

Legea nr. 143/2000, apreciind că această infracțiune nu se încadrează în

noțiunea de infracțiune gravă definită de lege, întrucât textul legal vizează

infracțiuni privind traficul de droguri, iar nu și cele privind consumului sau

deținerea de droguri pentru consumul propriu, aspect care, de altfel, s-a reținut

că rezultă și din denumirea Legii nr. 143/2000, privind combaterea traficului

și consumului ilicit de droguri.

În ce privește felul recidivei reținute în sarcina

inculpatului pentru fapta din anul 2005, prima instanță a reținut că, în cauză,

se impune schimbarea încadrării juridice a faptei având în vedere că, din fișa

de cazier a inculpatului (fil. 169 ds. fd. vol. I), a rezultat că acesta a fost

anterior condamnat la pedeapsa închisorii de 3 ani și 6 luni, pedeapsă a cărei

executare a început la data de 23 august 2000 și din executarea căreia a fost

liberat condiționat la data de 12 februarie 2003, cu rest de 375 de zile. În

aceste condiții, prima instanță a făcut aplicarea art. 334 C. proc. pen. și a

dispus schimbarea încadrării juridice în acest sens a faptei, având în vedere

că pedeapsa ce constituie primul termen al recidivei mari se consideră a fi

executată la expirarea celor 375 de zile, respectiv la data de 22 februarie

2004, deci anterior faptei comise la data de 23 mai 2005, apreciind ca fiind

îndeplinite cerințele prev. de art. 37 lit. b) C. pen.

Prima instanță a mai constatat că faptele inculpatei C.(fostă

Ș.) M.Ș.care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în data de 07 mai 2008,

împreună cu coinculpatul O.S. a vândut colaboratorului G.V. o doză de heroină

cu suma de 50 lei, iar la data de 08 mai 2008 a vândut aceluiași colaborator o

doză de heroină cu același preț, precum și că la data de 07 iunie 2008 cu

ocazia percheziției domiciliare a deținut 4 comprimate sintalgon, în vederea

consumului propriu, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor

prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen. și art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, fiind

comise cu forma de vinovăție cerută de lege. Pentru toate aceste infracțiuni

s-a reținut și concursul real, prevăzut de art. 33 lit. a) din inculpata

săvârșind toate aceste fapte înainte de a fi fost condamnată definitiv pentru

vreo altă infracțiune.

În ce privește solicitarea apărătorului, de a se

reține acestei inculpate faptul că a acționat de teama coinculpatului O.S.,

prima instanță a reținut că, din declarațiile inculpatei, rezultă că aceasta a

fost de acord să vândă droguri pentru inculpatul anterior menționat, pentru

a-și achita o altă datorie față de acesta, provenită din cumpărarea de droguri

de la el, pentru consumul propriu. S-a mai constatat că deși inculpata a

afirmat în fața primei instanțe că inculpatul O.S. ar fi amenințat-o cu bătaia

dacă nu va face acest lucru pentru el, instanța de fond a considerat că în

cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 46 C. pen., nefiind întrunite

cerințele prevăzute de lege pentru a se înlătura caracterul penal al faptei,

chiar dacă această afirmație singulară a inculpatei ar fi adevărată.

Prima instanță a mai stabilit că faptele inculpatului

S.M.C. care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în data de 09 mai 2008,

a vândut colaboratorului G.V. o doză de heroină cu suma de 60 lei, iar la data

de 14 mai 2008 a vândut aceluiași colaborator o doză de heroină cu același

preț, precum și că la data de 07 iunie 2008, cu ocazia percheziției domiciliare

a deținut 2,33 gr. heroină în vederea vânzării și consumului propriu, întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 4 alin. (1) și (2)

din Legea nr. 143/2000, fiind comise cu forma de vinovăție cerută de lege.

Pentru toate aceste infracțiuni se reține și concursul

real, prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen., inculpatul săvârșind toate aceste

fapte înainte de a fi fost condamnat definitiv pentru vreo altă infracțiune.

Prima instanță a apreciat că întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea

nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., fiind comise cu forma de

vinovăție cerută de lege, faptele inculpatei O.M. care, în baza aceleiași

rezoluții infracționale, a vândut la data de 06 mai 2008, împreună cu

coinculpatul O.S., colaboratorului G.V. o doză de heroină cu suma de 50 lei și

la data de 14 mai 2008 a vândut, împreună cu coinculpatul S.M.C. aceluiași

colaborator, o doză de heroină cu 60 lei, precum și faptul că la data de 07

iunie 2008, în urma efectuării percheziției domiciliare a deținut 21,53 gr.

heroină în vederea vânzării.

De asemenea, Tribunalul București a apreciat că

faptele inculpatului F.Ș. care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în

data de 06 mai 2008, a vândut colaboratorului G.V. o doză de heroină cu suma de

50 lei, iar la data de 07 mai 2008 a vândut aceluiași colaborator o doză de

heroină cu același preț, precum și că la data de 07 iunie 2008, cu ocazia

percheziției domiciliare, a deținut 47 comprimate sintaigon și 30 comprimate

regenon în vederea consumului propriu, întrunesc elementele constitutive ale

infr. prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41

alin. (2) C. pen. și art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 fiind

comise cu forma de vinovăție cerută de lege și în concurs real, prevăzut de

art. 33 lit. a) C. pen., inculpatul săvârșind toate aceste fapte înainte de a

fi fost condamnat definitiv pentru vreo altă infracțiune, precum și starea de

recidivă mare postexecutorie, (inculpatul comițând cele două fapte după ce,

anterior, fusese condamnat la pedeapsa închisorii de 3 ani și 6 luni,

considerată ca executată la data de 22 februarie 2004, deci anterior comiterii

faptelor de mai sus).

Cu privire la individualizarea pedepselor aplicate

inculpatei C.(fostă Ș.) M.Ș. pentru faptele de trafic de droguri de mare risc

și deținere de droguri în vederea consumului propriu, prin prisma criteriilor

prevăzute de art. 72 C. pen., ținând seama de prevederile art. 52 C. pen.,

referitoare la scopul pedepsei, instanța de fond a reținut că inculpata a avut

o poziție sinceră de recunoaștere, atât în faza cercetării judecătorești cât și

în faza urmăririi penale, că a vândut martorului o cantitate redusă de heroină,

că a deținut o cantitate redusă de droguri, că, din concluziile referatului de

evaluare psihosocială, a reținut că inculpata beneficiază de suportul moral al

persoanelor din familia sa și poate face apel la servicii specializate din

comunitate, care să vizeze reinserția profesională și menținerea abstinenței de

droguri, că este la prima abatere, nefiind cunoscută cu antecedente penale,

toate aceste împrejurări îndreptățind instanța la reținerea circumstanțelor

atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen.

Prima instanță a mai reținut că inculpata a comis o

faptă cu consecințe grave față de sănătatea și siguranța populației, ținând

seama că un astfel de drog produce imediat dependență, sub imperiul căreia o

persoană poate comite fapte antisociale, că inculpata era, la rândul său,

consumatoare de droguri și că vindea droguri pentru a-și plăti o datorie mai

veche, provenită tot din cumpărarea de droguri și, față de împrejurările

concrete ale comiterii faptei, precum și atitudinea subiectivă a inculpatei,

conduita anterioară și ulterioară a acesteia, mențiunile din cuprinsul

referatului de evaluare psihosocială, descrise mai sus, prima instanță a

apreciat că pedeapsa își poate atinge scopul de reeducare și de constrângere

dacă sunt situate, sub minimul special prevăzut de lege, dându-se efect

circumstanțelor atenuante reținute, precum și situației sociale și modului

concret de comitere a faptelor.

De asemenea, față de Hotărârea C.E.D.O. în cauza

Hirsch contra Marii Britanii și Irlandei de Nord din 2005, prin care s-a arătat

că dreptul cetățeanului de a alege nu poate fi interzis fără o motivare în

acest sens, și având în vedere disp. art. 20 din Constituția României

revizuită, prima instanța nu a considerat necesar să interzică inculpatei și

acest drept ca pedeapsă accesorie.

Referitor la pedeapsa complementară a interzicerii

unor drepturi prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000,

având în vedere dispozițiile art. 76 alin. (3) C. pen., potrivit cărora, când

există circumstanțe atenuante, pedeapsa complementară a interzicerii unor

drepturi, prevăzută de lege pentru fapta comisă, poate fi înlăturată, instanța

a apreciatcă nu se justifică aplicarea unei pedepse complementare, având în

vedere toate împrejurările și circumstanțele atenuante reținute în favoarea

inculpatei.

Tribunalul București, în ce privește modalitatea de

executare a pedepsei închisorii, a apreciat că scopul pedepsei, astfel cum

acesta este precizat în dispozițiile art. 52 C. pen., de reeducare a

inculpatei, coercitiv și preventiv, va putea fi atins și fără executarea

efectivă, stabilind că suspendarea sub supraveghere în condițiile art. 86

1

C. pen., având în vedere și vârsta inculpatei, care avea numai 23 de ani, un

copil minor și nu avea antecedente penale, ținând seama și de împrejurarea că

acest proces penal a constituit un avertisment cu privire la modul în care trebuie

câștigată existența, motiv pentru care, a dispus suspendarea sub supraveghere a

executării pedepsei închisorii, pe un termen de încercare dispunând ca

inculpata să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art.