ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 412/2019

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pătârlagele, la data de 11.09.2018, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală de Apă Buzău - Ialomița și Statul Român - Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Buzău, solicitând constatarea nulității absolute a titlului Statului Român asupra unei suprafețe de teren (cuveta lacului de acumulare Siriu), ce se pretinde ca aparținând domeniului public, stabilit ca atare prin H.G. nr. 1326/2001 și anexa acestei hotărâri de guvern, titlul invocat în sprijinul acțiunii formulată de A.N. Apele Române - Administrația Bazinală de Apă Buzău - Ialomița.

Prin Sentința nr. 1201/19.10.2018 a Judecătoriei Pătârlagele a fost admisă excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Ploiești.

Prin Sentința nr. 224/din 14 decembrie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale și în consecință a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Pătârlagele.

A constatat ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Pătârlagele și Curtea de Apel București.

A suspendat din oficiu judecata cauzei și a trimis dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în regulator de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pătârlagele, pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte constată că, în cauză, există un conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două instanțe îl constituie instanța competentă material să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reține că prin încheierea din ședința din data de 07.09.2018 adoptată în Dosarul nr. x/2017 al Judecătoriei Pătârlagele s-a dispus disjungerea cererii reconvenționale formulată în cauza respectivă de către pârâta A., având ca obiect constatarea nulității absolute a titlului Statului Român, formându-se dosarul de față repartizat manual aceluiași complet.

Din actele aflate la dosar rezultă că în Dosarul nr. x/2017, pârâta-reclamantă A. fusese chemată în judecată alături de pârâții Comisia Locală de Fond Funciar a comunei Siriu, Comisia Județeană Buzău pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor, B., C., de reclamanta-pârâtă Administrația Națională "Apele Române", Administrația Bazinală de Apă Buzău - Ialomița, pentru a se constata nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr. x eliberat la data de 03.02.2004 pe numele moștenitorilor defunctului D.

În cauza de față, obiectul principal al cererii îl reprezintă solicitarea de constatare a nulității absolute a Titlului de proprietate nr. x eliberat la data de 03.02.2004 pe numele moștenitorilor defunctului D., iar cererea reconvențională formulată de către pârâta A., ce are ca obiect constatarea nulității absolute a titlului Statului Român, are un caracter incidental în raport cu cererea principală.

Prin urmare, Înalta Curte constată că în cauză sunt incidente prevederile art. 123 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora:

"Cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești (...)".

Prorogarea legală de competență prevăzută de dispozițiile art. 123 alin. (1) C. proc. civ. produce efecte pe tot parcursul procesului, indiferent dacă cererea principală și cererea reconvențională se soluționează concomitent ori se procedează la disjungerea cererii reconvenționale și formarea unui nou dosar, întrucât - chiar prin judecarea sa separată - cererea reconvențională păstrează caracterul incidental în raport cu cererea principală, dobândit prin formularea cererii în condițiile art. 209 C. proc. civ., neputând fi considerată o cerere introductivă de instanța, în sensul art. 30 alin. (3) C. proc. civ.

Pentru aceste motive, judecarea cererii reconvenționale este de competenta instanței competente să soluționeze cererea principală, respectiv Judecătoria Pătârlagele.

Temeiul legal al soluției adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Pătârlagele.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. și pârâții Statul Român - Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Buzău și Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală de Apă Buzău - Ialomița, în favoarea Judecătoriei Pătârlagele.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - NN