ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.11.2019

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5843/2019

HOTĂRÂRE
22.11.2019
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5843/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Ședința publică din data de 22 noiembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1379 din 10 aprilie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe R.A. Administrația Fluvială a Dunării de Jos și pârâtul Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului București, în favoarea Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.

Învestită prin declinare, Curtea de Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 128 din 20 august 2019 a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, a constatat intervenit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei în temeiul art. 134 C. proc. civ. și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în vederea judecării conflictului negativ de competență .

Ivindu-se conflictul negativ de competență a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea acestuia.

Înalta Curte constată că, în cauză, competența de soluționare a litigiului aparține Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că reclamanta RA Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați a chemat în judecată Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecția Mediului București solicitând anularea actului administrativ unilateral prin care s-a făcut clasificarea documentelor, datelor și informațiilor care sunt rezultatul executării contractului de servicii nr. x/0.03.2011 și obligarea la declasificarea bazelor de date de telemetrie privind migrația sturionilor, rezultate din implementarea contractului de servicii nr. x/30.03.2011, transmise reclamantei în regim secret de serviciu precum și obligarea acestuia să remită reclamantei informațiile declasificate, în format accesibil, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.

Înalta Curte are în vedere faptul că prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, contenciosul administrativ este definit ca fiind activitatea de soluționare, de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acțiunii judiciare.

Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice.

Potrivit art. 10 alin. (1) și alin. (11) din Legea nr. 554/2004, "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (11) Toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel."

Deci, art. 10 alin. (1) și alin. (11) din Legea nr. 554/2004, reglementează competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal în raport cu organul emitent al actului și în funcție de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

În conformitate cu art. 1 din H.G. 492/18 aprilie 2003 privind organizarea și funcționarea Regiei Autonome Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați este persoană juridică română și funcționează ca regie autonomă sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, în conformitate cu prevederile legale în vigoare și cu convențiile și acordurile internaționale la care România este parte..."

Cum prin raportare la dispozițiile arătate, reclamanta este o autoritate publică, sunt aplicabile dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că dacă reclamantul este autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora, competența teritorială a instanței de contencios administrativ are caracter exclusiv. În speță, pârât este Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecția Mediului București, al cărui sediu se găsește în București.

Potrivit art. 10 (3) din Legea 554/2004, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 10 din Legea nr. 212/2018, reclamantul, persoana fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său.

Având în vedere faptul că pârâtul are domiciliul în București instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind R.A. Administrația Fluvială a Dunării de Jos și pârâtul Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului București, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 noiembrie 2019.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2019-09-17
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4013/2019
Ședința publică din data de 17 septembrie 2019 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată la data de 14 ianuarie 2019, sub
ÎCCJ 2019-09-23
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 190/2019
administrativ și fiscal, la data de 12 octombrie 2018. Prin Sentința nr. 178 din 10 decembrie 2018, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalulu
ÎCCJ 2019-03-01
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1101/2019
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 796 din 23 februarie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,
ÎCCJ 2019-12-12
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6425/2019
contencios administrativ și fiscal), s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea cauzei la Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal. 2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență 2.1. Hotărâr
ÎCCJ 2021-02-09
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 711/2021
competentă soluționare și a constatat intervenit conflictul negativ de competență între Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal și secția de contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel București
Sursă