ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 976/2019

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin Decizia nr. 1327/09.06.2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, pronunțându-se asupra conflictului de competență ivit între Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, și Tribunalul București, secția a VIII-a civilă, complet specializat în litigii de muncă, a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Prin cererea înregistrată la data de 11.02.2015, sub nr. x/2011, reclamanta Agenția Națională de Integritate a solicitat, în contradictoriu cu pârâții A. și copârâților Secretariatul General al Camerei Deputaților B., C. anularea a contractului individual de muncă nr. x/30.12.2008 și a contractului individual de muncă nr. x/15.12.2008 prin care C., fiul pârâtului, a fost angajat la Biroul parlamentar - Circumscripția Electorală nr. 28 Mureș, respectiv a contractului individual de muncă nr. x/20.12.2004 și a Contractului individual de muncă nr. x/15.06.2006 și a Contractelor civile nr. 1520/14.06.2006, 120/15.12.2008 și nr. 1064/18.05.2009, prin care, la propunerea sa, a fost angajată soția sa B. la același birou parlamentar.

2. Soluția instanței de fond Prin Sentința nr. 109 din 7 octombrie 2016, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal: - a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Agenția Națională de Integritate, în contradictoriu cu pârâții A., B., C., Secretariatul General al Camerei Deputaților: - a dispus anularea Contractelor civile nr. 1520/14.06.2006, nr. 120/15.12.2008 și nr. 1064/18.05.2009; - a respins capătul de cerere privitor la anularea contractelor individuale de muncă nr. x/30.12.2006, y/15.12.2008, z/20.12.2004 și 3119/15.06.2006, ca inadmisibil. 3. Recursul exercitat în cauză Împotriva soluției instanței de fond au formulat recurs părții indicând ca temei în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc.

civ. II. Analiza cererii de recurs 1. Motivele de fapt și de drept relevante Recurenții au criticat soluția instanței de fond în ceea ce privește anularea contractelor civile în discuție. În motivarea căii de atac s-a argumentat că este greșită argumentarea instanței de fond întrucât convenția civilă pentru prestarea muncii în cabinetul parlamentar este un contract civil atipic având în considerare obiectul acestuia, raportul juridic de muncă între părți, faptul că perioada lucrată constituie vechime în muncă .stagiu de cotizare pentru obținerea pensiei.

respectiv pentru obținerea ajutorului de șomaj, obligațiile părților cu privire la respectarea normelor de protecția muncii, respectarea confidențialității muncii prestate, (prevăzute la cap. IV din contract), obligația de a respecta programul de lucru, (prevăzută la cap. IV din contract), modalitatea de recuperare pagubelor produse din vina prestatorului, (prevăzută la cap. V din contract), în condiții similare raporturilor de muncă intervenite în baza contractelor de muncă. Potrivit art. 38 alin. (9) din Legea nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor angajarea personalului birourilor parlamentare ale deputaților și senatorilor se face prin încheierea unui contract de muncă sau a unei convenții civile, ambele pe durată determinată.

Convenția civilă semnată și executată este un contract de muncă atipic deoarece vechimea în muncă pentru perioada lucrată, obligația părților din contract de a plăti contribuția de asigurări sociale, dreptul la ajutorul de șomaj al persoanei angajate prin aceasta convenție civilă, plătitoare de contribuție pentru șomaj, obligațiile părților cu privire la respectarea normelor de protecția muncii, respectarea confidențialității muncii prestate, obligația de a respecta programul de lucru, modalitatea de recuperare pagubelor produse din vina prestatorului, întăresc convingerea că această convenție civilă are în privința mai multor aspecte un regim juridic identic cu contractul de muncă.

Nepunându-se astfel în discuție pe fond condițiile de anulare a actelor emise adoptate sau întocmite cu încălcarea prevederilor legale referitoare la conflictul de interese astfel cum prevăd dispozițiile art. 22 alin. (1) și (2) din Legea nr. 176/2010, singura problemă în discuție în prezenta cauză este dacă contractele civile precum cele în discuție au regimul contractelor de muncă. Celelalte susțineri din recurs precum ca și în cazul convenției civile partea era obligată la plata asigurărilor sociale către stat nu au relevanță. Cât privește contractele de muncă, după cum în literatura de specialitate și practica judiciară s-a stabilit în mod constant, dispozițiile privitoare la efectul numai pentru viitor al constatării nulității contractului prevăzut de art. 57 din Legea nr. 53/2003, are caracter strict restrictiv față de principiul consensualismului ce guvernează contractele în general.

Excepțiile de acest principiu nu pot fi însă decât de strictă interpretare neputând fi extinse prin analogie la alte contracte. Or câtă vreme legiuitorul nu a înțeles să prevadă și în cazul convenției civile o prevedere similară celei din art. 57 din Legea nr. 53/2003 nici judecătorul nu poate aplica "analogia" În aceste condiții se apreciază că în mod concret instanța de fond, remarcând lipsa unei dispoziții analoge celor aplicabile în jurisdicția muncii, a aplicat dispozițiile generale în materia nulității contractelor civile, în conformitate cu dispozițiile art. 22 din Legea nr. 176/2010. 2. Temeiul de drept al soluției adoptate în recurs Astfel, cum motivele invocate nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc.

civ., Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ. urmând a respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul formulat de pârâții A., B. și C. împotriva Sentinței nr. 109 din 7 octombrie 2016 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 27 februarie 2019. Procesat de GGC - GV