ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1090/2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1090/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra cauzei penale de față, în baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 155 din 26 mai 2009, Tribunalul Mureș a dispus,

în baza dispozițiilor art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a

faptelor reținute în sarcina inculpatului N.V.M. din infracțiunile prevăzute de

art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen., art. 13 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37 lit.

b) C. pen. și art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b) C.

pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în infracțiunile de trafic de

persoane în formă continuată, de trafic de minori și de constituire de grup

infracțional organizat prevăzute de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din

Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C.

pen., de art. 13 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art.

13 C. pen. și art 37 lit. b) C. pen. și de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu

aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., toare cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

a inculpatului Ș.I.M. din infracțiunile prevăzute de art. 12 alin. (1) și alin.

(2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art.

13 din Legea nr. 678/2001 și art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen. în infracțiunile de trafic de persoane în formă continuată, de

trafic de minori și de constituire de grup infracțional organizat prevăzute de art.

12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., de art. 13 alin. (1) și (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art.

13 C. pen. și de art. 7 din Legea nr. 39/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen.; a inculpatului S.O.R. din infracțiunile prevăzute de art. 12 alin.

(1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2)

C. pen., art. 13 din Legea nr. 678/2001 și art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu

aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în infracțiunile de trafic de persoane în

formă continuată, de trafic de minori și de constituire de grup infracțional

organizat prevăzute de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 13 alin. (1) și (4) din Legea nr.

678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen. și de art. 7 din Legea nr. 39/2003,

toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; a inculpatului A.D.D. din

infracțiunile prevăzute de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr.

678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 din Legea nr.

678/2001 și art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

în infracțiunile de trafic de persoane în formă continuată, de trafic de minori

și de constituire de grup infracțional organizat prevăzute de art. 12 alin. (1)

și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen., de art. 13 alin. (1) și (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C.

pen. și de art. 7 din Legea nr. 39/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C.

pen. și a inculpatei N.A. din infracțiunile prevăzute de art. 12 alin. (1) și alin.

(2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art.

13 din Legea nr. 678/2001 și art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 33

lit. a) C. pen. în infracțiunile de trafic de persoane în formă continuată, de

trafic de minori și de constituire de grup infracțional organizat prevăzute de art.

12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., de art. 13 alin. (1) și (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art.

13 C. pen. și de art. 7 din Legea nr. 39/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen.

Au fost condamnați inculpații N.V.M. la o pedeapsă rezultantă

de 7 ani închisoare cu executare în regim de detenție și la pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și d)

C. pen. pe o durată de 5 ani pentru infracțiunile prevăzute de art. 12 alin.

(1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2)

C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. (7 ani închisoare) și de art. 13 alin. (1),(3)

și (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen. și art 37 lit. b) C.

pen. (7 ani închisoare); Ș.I.M., A.D.D. și N.A. la câte o pedeapsă rezultantă

de 2 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o durată de 2 ani, cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani pentru

infracțiunile prevăzute de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr.

678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. a)

și alin. (2) C. pen. și art. 76 lit. b) C. pen. (2 ani închisoare) și de art. 13

alin. (1) și (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen. și art. 74

alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen. și art. 76 lit. b) C. pen. (2 ani

închisoare) și S.O.R. la o pedeapsă rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3

ani și 6 luni pentru infracțiunile prevăzute de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit.

a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 alin.

(1) lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen. (1 an și 6 luni închisoare) și de art. 13

alin. (1) și (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen. și art. 74

alin. (1) lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen. (1 an și 6 luni închisoare),

deducându-se conform art. 88 C. pen. din pedeapsa aplicată durata reținerii și

arestării preventive de la 28 octombrie 2004 la 6 noiembrie 2004 pentru

inculpații Ș.I.M. și A.D.D., de la 28 octombrie 2004 la 16 august 2006 pentru

inculpatul N.V.M. și de la 2 noiembrie 2004 la 9 noiembrie 2004 pentru

inculpatul S.O.R..

Au fost achitați toți cei 5 inculpați, în temeiul

dispozițiilor art. 11 pct. 2 raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc.

pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și,

totodată, s-a constatat că părțile vătămate nu s-au constituit părți civile în

procesul penal, în final inculpații fiind obligați la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a

reținut că inculpatul N.V.M. și soția sa, inculpata N.A.E. au închiriat în anul

2002, o vilă în localitatea Plaia Alcanar, Spania.

Revenit în țară în vara anului 2003 inculpatul N.V.M.

s-a întâlnit cu inculpatul Ș.I.M. prin intermediul căruia i-a cunoscut pe

inculpații A.D.D. și S.O.R. și întrucât aceștia din urmă s-au arăt interesați

să lucreze în Spania, inculpatul N.V.M. și-a manifestat disponibilitatea de a

a-i ajuta să-și găsească locuri de muncă, fiind dornic, totodată, să găsească

și alte persoane cu situație materială grea, care ar vrea să lucreze în

străinătate.

Prin intermediul martorei M.A.I., inculpatul S.O.R. a aflat

că în localitatea Coroisânmărtin locuiește partea vătămată Ș.A., care, dorea să

lucreze în străinătate, motiv pentru care coinculpații s-au deplasat la

locuința acesteia pentru a discuta cu părinții, ocazie cu care au cunoscut-o și

pe partea vătămată S.K., iar inculpatul N.V.M. le-a promis că le poate obține

locuri de muncă Spania, în agricultură la cules de căpșuni sau măsline, urmând

ar fi bine plătite.

În aceeași perioadă, inculpații N.V.M., Ș.I.M. și A.D.D. au

luat legătura și cu partea vătămată E.R., propunându-i și acesteia să meargă să

muncească în agricultură în Spania, și întrucât aceasta, partea vătămată Ș.A.

și inculpații A.D.D. și S.O.R. nu aveau pașapoarte s-au deplasat la Târgu -

Mureș pentru a depune actele necesare eliberării documentelor.

După obținerea pașapoartelor, părțile vătămate Ș.A. și S.K.

au locuit la inculpatul Ș.I.M. până la plecarea în Spania, pentru ca la

sfârșitul lunii septembrie 2003 toți trei, însoțiți și de inculpații A.D.D. și S.O.R.

și partea vătămată E.R. să se deplaseze în Spania, aspectele legate de

transport fiind rezolvate de inculpatul N.V.M., iar costurile călătorie fiind

achitate de inculpatul Ș.I.M.

Ajunși la destinație inculpatul Ș.I.M. și cele trei părțile

vătămate au fost cazate la vila pe care o închinase inculpatul N.V. împreună cu

soția sa în localitatea Plaia Alcanar, acesta luându-le fetelor pașapoartele.

Ulterior, la aceași adresă a locuit și inculpatul S.O.R.

La o săptămână de la sosirea în Spania, inculpatul N.V.M.

le-a dat părților vătămate haine de seară, iar soția acestuia le-a aranjat și

coafat, sub pretextul că vor ieși la plimbare, însă au fost conduse la clubul

de noapte „B.", fiind obligate de inculpat să întrețină relații sexuale

contra cost cu o parte din clienții localului, pentru a-și acoperi costurile

deplasării în Spania, în valoare de 2.000 euro de persoană. Ca urmare, cele

trei părții vătămate erau transportate în fiecare seară fie de inculpatul N.V.M.,

fie de inculpatul Ș.I.M. la club unde întrețineau relații sexuale cu 3 sau 4

clienți pentru sume cuprinse între 50-70 de euro

La sfârșitul lunii octombrie 2003, partea vătămată T.M.C.,

întâlnindu-se cu partea vătămată G.E., angajată la un local al inculpatului Ș.I.M.,

prin intermediul căruia îl cunoscuse și pe inculpatul N.V.M., a aflat că ar

putea să plece în Spania la muncă și întrucât nu avea pașaport i-a comunicat că

acest lucru va fi rezolvat de inculpatul A.D.D.

În aceeași perioadă partea vătămată G.M., minoră la acea

dată, l-a cunoscut pe inculpatul A.D.D. care i-a promis să o ajută să plece în

Spania, la cules portocale, urmând să-i obțină pașaportul și să-i plătească

taxele aferente.

Inculpatul N.V.M., aflând de la inculpații A.D.D. și Ș.I.M.

că alte trei persoane de sex feminine doresc să vină în Spania la muncă, s-a

reîntors în țară pentru a face demersurile necesare și întrucât pentru a obține

pașapoarte în regim de urgență trebuiau prezentate adeverințe de la societăți

comerciale care să dovedească urgența plecării respectivelor persoane în

străinătate, i-a solicitat inculpatului A.D.D. să găsească societăți care ar fi

de acord să emită astfel de înscrisuri pentru părțile vătămate T.C., G.E. și G.M.,

acesta obținând ajutor de la martorul G.F.L.

De asemenea, inculpatului A.D.D. a apelat la ajutorul

martorului S.A.D., angajat la Serviciul Pașapoarte, pentru a le obține părților

vătămate T.C., G.E. și G.M. pașapoarte, suportând toate cheltuielile aferente.

După obținerea actelor, partea vătămată G.M. a fost condusă

de inculpatul A.D.D. la Cluj Napoca, fiind urcată într-un autocar cu destinația

Spania,

ocazie cu care i-a înmânat pașaportul, care i-a fost luat de

către șofer după trecerea frontierei, la destinație fiind așteptată de

inculpații Ș.I.M. și N.V., care au plătit contravaloarea transportului și au

primit în schimb pașaportul părții vătămate.

Partea vătămată G.M. a fost dusă la locuința inculpatului N.V.,

de unde, după ce a fost îmbrăcată, a fost condusă la clubul de noapte, fiind

obligată să se prostitueze în contul cheltuielilor ocazionate cu deplasarea în

Spania, sens în care întreținea relații sexuale cu 7 sau 8 bărbați pe seară

contra unui tarif de 40 euro de client.

Tot, la începutul lunii ianuarie 2004, și partea

vătămată T.M.C. a plecat spre Spania cu un autocar, biletul de călătorie fiind

plătit de inculpatul Ș.I.M., care a așteptat-o la destinație, primind de la

șofer pașaportul acesteia și care apoi a condus-o la locuința inculpatului N.V.M.

din localitatea Plaia Alcanar, unde a fost obligată să se prostitueze.

În aceiași perioadă au plecat cu autocarul în Spania

martora G.E. și inculpații A.D.D. și Ș.I.M., pașaportul obținut tot cu ajutorul

inculpatului A.D.D., a fost în posesia martorei doar pentru a fi prezenta

organelor vamale, la destinație fiind așteptați de inculpatul N.V.M. care a

plătit șoferului contravaloarea transportului pentru aceasta, primind în schimb

pașaportul ei. Ajunsă la locuința inculpatului N.V.M., martora G.E. a realizat

care erau intențiile acestuia și întrucât nu avea suma de 2.000 euro ce

reprezenta contravaloarea cheltuielilor ocazionate de deplasarea în străinătate

și nici acte, a fost nevoită să se prostitueze, fiindu-i, totodată, frică de

inculpat care era o fire violentă, în prezența sa și a inculpatului S.O.R.

acesta o bătuse bestial pe partea vătămată minoră G.M.

La locuința din Spania a inculpatului N.V.M. a sosit și

partea vătămată Ș.A.C. care a fost sprijinită să plece în străinătate de

inculpatul A.D.D., aici fiind supusă la același tratament ca celelalte părți

vătămate.

Părțile vătămate erau supravegheate permanent,

fiindu-le interzis pe timpul zile să părăsească locuința și nu aveau în posesie

pașapoartele, care la fuseseră reținute de către inculpatul N.V.M., iar în

fiecare seară, după ce erau îmbrăcate de soția acestuia, erau transportate la

localul de noapte „B." fie de inculpații Ș.I.M. sau N.V.M., fie de

inculpatul S.O.R., acesta din urmă lucrând ca bodyguard la club, unde întrețineau

relații sexuale cu clienții și sumele de bani obținute erau predate

inculpatului N.V.M. sau inculpatei N.A.E.

În primăvara anului 2004, profitând de faptul că

inculpatul N.V.M. se afla în România, partea vătămată G.M. a reușit cu ajutorul

unui cetățean spaniol să fugă, fiind urmată la scurtă vreme de martora G.E.,

cele două revenind în țară după ce partea vătămată obținuse un act provizoriu

de circulație, iar în final s-a întors în România și partea vătămată T.M.C.

S-a reținut că inculpații, cu excepția inculpatului S.O.R.,

au avut o atitudine nesinceră, susținând că nu au cunoscut motivul pentru care

erau duse fetele în Spania și că au încercat doar să le ajute să plece, fără a

obține în schimb vreun folos. Inculpata N.A. a avut o poziție oscilantă,

recunoscând inițial faptele, a arătat modul în care erau aduse fetele în

Spania, ulterior acestea fiind obligate să se prostitueze, precizând totodată,

că soțul său a beneficiat de pe urma activităților desfășurate de părțile

vătămate, pentru ca ulterior să revină, încercând să acrediteze ideea că a dat

primele declarații din răzbunare, întrucât aflase de relația extraconjugală

avută de inculpatul N.V.M. cu martora M.M.

După declanșarea cercetărilor, inculpați le-au căutat

pe părțile vătămate pentru a le determina să-și schimbe declarațiile, reușind

acest lucru doar în ceea ce o privește pe martora Ș.A.M., singura care a

susținut că fetele se prostituau de bună voie, iar banii obținuți îi foloseau

printre altele și pentru a-i plăti chirie inculpatului N.V.M.

A fost înlăturată declarația martorei M.M., fiind apreciată

ca nesinceră, deoarece pe de o parte nu se corobora cu restul probelor

administrate (declarațiile părților vătămate, ale celorlalți martori audiați și

ale inculpatului S.O.R., etc), iar pe de altă parte această martoră era

interesată să-i ușureze situația inculpatului N.V.M., având în vedere relația

pe care a avut-o cu acesta.

Față de starea de fapt descrisă cu privire la părțile

vătămate majore, instanța a apreciat că faptele inculpaților N.V., A.D.D., S.O.R.,

N.A., Ș.I.M., care au recrutat, transportat, găzduit și primit părțile vătămate

în scopul exploatării sexuale întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată, iar fapta acelorași

inculpați de a racola, transporta, găzdui și primi pe partea vătămată minoră G.M.

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori cu

reținerea dispozițiilor legii penale mai favorabile.

Cu privire la infracțiunea de constituire de grup

infracțional organizat s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele

constitutive ale acestei fapte atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub

cel al laturii subiective.

Din probele administrate nu a rezultat că a existat o

inițiere, constituire sau aderare la un grup infracțional, deoarece, inculpații

nu s-au înțeles de la început, în mod premeditat, cu privire la activitate

infracțională, nu și-au trasat anterior comiterii faptelor liniile de bază,

scopul urmărit și mijloacele de realizare și nu și-au împărțit, în mod

conștient, sarcinile și atribuțiile care le-ar fi revenit. Astfel, s-a reținut

că nu a existat un grup structurat și care să acționeze coordonat, în sensul ca

fiecare inculpat să aibă un rol bine determinat.

În aceeași ordine de idei, s-a subliniat că profitul realizat

în urma exploatării sexuale a victimelor, era exclusiv a inculpatului N.V.M.,

nefiind împărțit cu ceilalți inculpați, dintre aceștia, o parte au mers să

muncească în Spania și abia ulterior, din diferite motive, au ajuns să lucreze

pentru inculpatului N.V., față de care erau într-un raport de subordonare.

Pe latura civilă s-a reținut că părțile vătămate nu

s-au constituit părți civile în procesul penal, o parte dintre persoanele

vătămate nu au dorit nici măcar să participe în procesul penal în calitate

părți vătămate, fiind audiate ca martori.

Împotriva acestei sentințe au declarat, în termen

legal, apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș, inculpații A.D.D., N.V.M., N.A.,

S.O.R. și Ș.I.M., precum și părțile vătămate G.M. și T. (căsătorită B.) M.C.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș a solicitat

desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima

instanță întrucât în cauză nu a fost asigurată apărarea din oficiu a părților

vătămate pe parcursul unei părții a procesului desfășurat în fața primei

instanțe, împrejurare care atrage nulitatea absolută a hotărârii, iar în

subsidiar s-a cerut majorarea pedepselor aplicate inculpaților și condamnarea

acestora pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Inculpații A.D.D., N.V.M., N.A., S.O.R. și Ș.I.M. au

invocat greșita lor condamnare, întrucât nu se fac vinovați de comiterea

faptelor penale reținute în sarcina lor.

Partea vătămată G.M. a arătat că nu i-a fost asigurată

asistența obligatorie, iar partea vătămată T. (căsătorită B.) M.C. a solicitat

obligarea inculpaților la de câte 500 de euro cu titlu de daune motivând că a

formulat pretenții față de toți, dar acestea i-au fost respinse neîntemeiat.

Prin Decizia penală nr. 42/A din 10 iunie 2010, Curtea

de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a

admis apelul parchetului, desființând, în parte, hotărârea atacată și

rejudecând, i-a condamnat pe inculpații N.V.M. la o pedeapsă de 7 ani

închisoare cu executare în regim de detenție și la pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o durată

de 5 ani pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu

aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., pe care a contopit-o cu celelalte pedepse

aplicate, în final urmând să execute pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare și

5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și d) C. pen.; Ș.I.M.,

A.D.D., S.O.R. și N.A. la câte o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare cu

executare în regim de detenție și la pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o durată de 3 ani

pentru infracțiunile prevăzute de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea

nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (5 ani închisoare), de art.

13 alin. (1) și (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen. (5 ani

închisoare) și de art. 7 din Legea nr. 39/2003(5 ani închisoare).

S-au menținut, ca legale și temeinice, dispozițiile privind

schimbarea de încadrare juridică a faptelor reținute în sarcina inculpaților,

aplicarea prevederilor art. 71 C. pen., art. 88 C. pen., art. 191 C. pen. și

193 C. pen., precum și a celor referitoare la rezolvarea laturii civile,

înlăturându-se din sentință dispozițiile contrare

S-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații

A.D.D., N.V.M., S.O.R., Ș.I.M. și N.A.E. și de părțile vătămate G.M. și T.

(căsătorită B.) M.C.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a

reținut că recrutarea părților vătămate s-a făcut prin inducerea în eroare,

prin amăgirea acestora cu privire la natura muncii pe care urmau să o presteze,

dar și la câștigurile bănești mari pe care le-ar fi obținut în Spania. Părțile

vătămate au fost atrase de posibilitatea obținerii unor câștiguri însemnate din

munci prestate în agricultură, la cules de căpșuni sau măsline, recrutarea

fiind favorizată de starea financiară precară a acestora, precum și de statutul

social și pregătirea lor intelectuală. După sosirea în Spania au fost supuse

unui regim de exploatare sexuală, regim impus și menținut prin violență,

amenințări cu violența, vulnerabilitatea economică, lipsa unei alte

alternative, izolarea și lipsirea de documente, respectiv pașapoarte. Factorul

esențial al infracțiunii de trafic de persoane a reprezentat deplasarea

victimelor într-un mediu de izolare fizică sau socială cu scopul exploatării

vulnerabilității acestora.

Toți inculpații au contribuit, într-o formă sau alta,

respectiv recrutare, transportare, transferare, cazare, la exploatarea sexuală

a părților vătămate de către liderul grupării, inculpatul N.V.M. profitând de

izolarea, naivitatea și vulnerabilitatea acestora de pe urma cărora inculpații

într-un fel sau altul, au obținut avantaje materiale sau nepatrimoniale.

Susținerile parchetului și ale părții vătămate G.M.

referitoare la lipsa asistenței din oficiu pentru o parte a procesului, cu

consecința nulității absolute a hotărârii nu au fost primite, întrucât de la

termenul de judecată din 10 noiembrie 2006, dată până la care au fost audiați

doar inculpații, întregul probatoriu fiind administrat ulterior, părțile

vătămate au fost asistate de avocați de oficiu și nu au invocat că le-a fost

adusă vreo vătămare prin faptul că nu au avut apărători din oficiu.

Pe de altă parte, lipsa apărătorilor din oficiu pentru

părțile vătămate nu se sancționează cu nulitatea absolută, întrucât nu se

regăsește printre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 197 alin. (2) C.

proc. pen., care au un asemenea efect încadrarea juridică dată faptelor

săvârșite de inculpați, astfel cum aceasta a fost stabilită în urma aplicării

dispozițiilor art. 334 C. proc. pen., a fost apreciată ca fiind corectă, fapt

pentru care nu s-a impus reconsiderarea acesteia.

În ceea ce privește infracțiunea de constituire de grup

infracțional organizat, instanța de control judiciar a considerat că această

există.

Elementele constitutive ale infracțiunii de constituire

de grup infracțional organizat sunt conturate chiar dacă inculpații nu și-au

trasat de la început sarcinile care le reveneau în cadrul grupului, însă au

acționat coordonat, în timp, în scopul comiterii infracțiunilor mai grave.

Inculpatul N.V.M. a fost cel care a inițiat constituirea

acestui grup și a organizat întreaga activitate infracțională, respectiv i-a

recrutat pe inculpații Ș.l.M., S.O.R. și A.D.S. cărora le-a atribuit diferite

sarcini bine determinate. După ce în prealabil inculpatul N.V.M. și soția sa,

inculpata N.A.E. și-au închiriat o vilă în Spania unde urma să fie exploatate

victimele, prin inculpații Ș.l.M., S.O.R. și A.D.S. s-a început în România, în

localitățile din jurul orașului Târgu Mureș, recrutarea de fete tinere prin

promisiuni de locuri de muncă bine plătite obținându-se acordul acestora de a

fi duse în Spania.

Întrucât părțile vătămate nu aveau acte necesare pentru

a ajunge în Spania, de obținerea pașapoartelor și achitarea taxelor aferente

s-a ocupat (în ceea ce le privește pe părțile vătămate Ș.A. și E.R.) inculpatul

Ș.M., iar inculpatul S.O.R. s-a ocupat de transportul părții vătămate Ș.A. și S.K.

de la domiciliul lor până la locuința inculpatului Ș.M. care le-a găzduit până

la plecarea în Spania.

De asemenea, inculpații S.O.R. și A.D.D. au însoțit

cele trei părți vătămate susmenționate în Spania unde au fost preluate de

inculpatul N.V.M.. Acesta le-a luat părților vătămate pașapoartele și împreună

cu soția sa, inculpata N.A.E. au hotărât ca să le cazeze în locuința închiriată

în Spania și să le supună exploatării sexuale.

Inculpata N.A.E. s-a ocupat de pregătirea părților

vătămate, respectiv de a le farda și îmbrăca corespunzător, în vederea

practicării prostituției și, uneori, a încasat de la acestea banii obținuți din

practicarea prostituției.

Inculpatul A.D.D. s-a ocupat în România, de recrutarea

părților vătămate G.M. (minoră), T.C. și G.E., cărora le-a obșinut pașapoarte,

fiind ulterior trimise în Spania unde erau așteptate de inculpații Ș.I.M. și N.V.M.

care achitau contravaloarea transportului și le preluau pașapoartele, ca apoi să

fie exploatate sexual.

Inculpatul Ș.I.M. a fost cel care a transportat părțile

vătămate la barul de noapte "B." unde erau exploatate sexual părțile

vătămate, fiind și cel care a preluat-o pe partea vătămată T.M.C. din

localitatea Taragona pentru a o duce la locuința inculpatului N.V.M.

În acest fel gruparea condusă și coordonată de

inculpatul N.V.M. s-a ocupat îndeosebi prin inculpații A.D.D. și Ș.I.M. de

recrutarea fetelor, cărora le promiteau locuri de muncă bine plătite în Spania,

și astfel ademenite, prin inculpatul A.D.D. erau rezolvate actele pentru

trecerea graniței, iar prin inculpații S.O.R. și Ș.I.M., erau preluate la

sosirea în Spania și conduse la locuința inculpatului N.V.M.. Acolo, inculpata N.A.E.

le pregătea, în vederea exploatării sexuale, iar inculpatul S.O.R. le

transporta seară de seară la barul de noapte unde părțile vătămate erau

obligate să se prostitueze. Sumele obținute erau încasate îndeosebi de liderul

grupării N.V.M., dar și de inculpata N.A.E.

Pe de altă parte, s-a considerat că prima instanță a

făcut o greșită individualizare a pedepselor aplicate inculpaților Ș.l.M., A.D.D.,

N.A.E. și S.O.R., cărora le-a acordat circumstanțe atenuante în condițiile în

care, chiar dacă aceștia nu au antecedente penale s-au lăsat antrenați și s-au

angrenat, în mod voluntar, în mecanismul de exploatare sexuală creat de

inculpatul N.V.M. profitând de încrederea pe care tinerele le-au acordat-o,

fără să le pese de impactul și trauma fizică și psihică suferită de acestea

prin obligarea la practicarea prostituția și nu în ultimul rând nu au

recunoscut faptele comise.

Ca atare, au fost aplicate inculpaților pedepse care să

conducă la conștientizarea faptelor săvârșite, cu executare în regim de

detenție, fără acordarea de circumstanțe atenuante.

Împotriva acestei decizii, au declarat recurs, în termenul

legal, inculpații A.D.D., N.V.M., S.O.R. și Ș.I.M. și peste termen inculpata N.A.

În motivarea recursului inculpatul A.D.D. a solicitat casarea

celor două hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât părțile

vătămate nu au beneficiat conform dispozițiilor legale de asistență juridică

obligatorie.

În subsidiar, a solicitat achitarea în temeiul dispozițiilor art.

10 lit. c) C. proc. pen. pentru infracțiunile de trafic de persoane și trafic

de minori întrucât nu a săvâșit aceste fapte și în temeiul dispozițiilor art. 10

lit. d) C. proc. pen. pentru infracțiunea de constituire de grup infracțional

organizat deoarece probele administrate în cauză nu conturează conținutul

constitutiv al acestei infracțiuni.

Inculpatul N.V.M. a solicitat casarea hotărârilor și

trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât părțile vătămate nu au beneficiat de

asistență juridică obligatorie, iar ședințele de judecată au fost publice, deși

partea vătămată G.M. era minoră. în subsidiar, a invocat dispozițiilor art. 10 lit.

a) C. proc. pen. ca temei al achitării pentru infracțiunile reținute în sarcina

sa, sau redozarea pedepselor aplicate.

Inculpatul S.O.R. a invocat dispozițiile art. 10 lit. d) C.

proc. pen. ca temei al achitării pentru infracțiunile reținute în sarcina sa,

în subsidiar, a solicitat redozarea pedepsei aplicate și schimbarea modalității

de executare, în sensul aplicării prevederilor art. 81 C. pen.

Inculpatul Ș.I.M. a solicitat achitarea în temeiul

dispozițiilor art. 10 lit. c) C. proc. pen. pentru infracțiunile de trafic de

persoane și trafic de minori întrucât nu a săvârșit aceste fapte și în temeiul

dispozițiilor art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru infracțiunea de constituire

de grup infracțional organizat deoarece probele administrate în cauză nu

conturează conținutul constitutiv al acestei infracțiuni, iar în subsidiar,

redozarea

pedepsei aplicate și schimbarea modalității de

executare, în sensul aplicării prevederilor art. 81C.pen. A mai

invocat nelegala constituire a completului de judecată, prin neparticiparea la

ședințele din apel a unui procuror de la D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial

Mureș, în condițiile în care actul de sesizare a fost întocmit de această

structură, împrejurare ce atrage nulitatea absolută a hotărârii cu consecința

trimiterii spre rejudecare.

Inculpata N.A.E., motivându-și recursul, a solicitat

trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului întrucât nu a fost legal citată

pentru nici un termen de judecată la adresa pe care a indicat-o în fond. în

subsidiar, a invocat dispozițiile art. 10 lit. d) C. proc. pen. ca temei al

achitării pentru toate infracțiunile reținute în sarcina sa întrucât probele

administrate în cauză nu conturează conținutul constitutiv al acestor

infracțiuni, precum și reindividualizarea pedepselor aplicate.

La termenul din 30 septembrie, Înalta Curte a constatat

că inculpata N.A.E. a declarat recurs peste termen, apreciind că nu se impune

suspendarea executării hotărârii atacate.

Analizând hotărârile, Înalta Curte constată că decizia

pronunțată în apel este supusă cazului de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 10 C. proc. pen., care potrivit dispozițiilor art. 385

9

alin. (3)

C. proc. pen., se ia în considerare totdeauna din oficiu.

Legiuitorul, reglementând în art. 378 C. proc. pen.,

procedura judecării apelului, a instituit controlul judecătoresc asupra tuturor

motivelor invocate, cu obligativitatea examinării cauzei sub toate aspectele în

limitele efectului devolutiv prevăzut de art. 371 C. proc. pen.

Acest controlul judecătoresc trebuie să fie însă

efectiv, iar nu formal, lipsit de conținut, ceea ce impune atât o examinare a

hotărârii instanței de fond prin prisma motivelor invocate în cuprinsul cererii

de apel sau în susținerea orală a căii de atac, dar și din oficiu sub toate

aspectele de fapt și de drept, cât și motivarea de către judecător a soluției

pronunțate.

De altfel, chiar C.E.D.O. a statuat că dreptul la un proces

echitabil garantat de dispozițiile art. 6 din Convenție, înglobează obligația

instanței de a examina efectiv argumentele și probele prezentate de părți,

motivarea hotărârilor judecătorești facându-se de o asemenea manieră încât să

permită justitiabilului să poată observa care dintre susținerile sale au fost

acceptate și motivele pentru care unele apărări i-au fost respinse (cauzele

Boldea împotriva României și Folea împotriva României).

În speță, deși în motivele de apel formulate în scris și/sau

susținute oral cu ocazia dezbaterilor, inculpații A.D.D., N.V.M., S.O.R. Ș.I.M.

și N.A.E. au invocat o serie de încălcări ale dispozițiilor legale, instanța de

control judiciar, nesocotind prevederile art. 378 alin. (2) C. proc. pen., nu a

răspuns la majoritatea acestor critici, esențiale pentru clarificarea situație

juridice și reținerea vinovăției inculpaților, de natură a le garanta

drepturile și a influența soluția, mulțumindu-se să rețină doar că prima

instanță a stabilit corect situația de fapt în ceea ce privește infracțiunile

de trafic de persoane și trafic de minori, vinovăția inculpaților pentru aceste

fapte, precizând că în raport de circumstanțele reale și urmarea produsă,

pedepsele sunt prea blânde.

Cu toate că inculpații N.V.M., S.O.R. și Ș.I.M. au

invocat nelegala constituire a completului de judecată, întrucât la ședințele

din apel nu a participat un procuror de la D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial

Mureș, în condițiile în care actul de sesizare a fost întocmit de această

structură, publicitatea ședințelor de judecată, deși partea vătămată G.M. era

minoră, precum și împrejurarea că părților vătămate nu le-a fost asigurată

asistența juridică din oficiu în conformitate cu dispozițiile legale, instanța

a examinat numai acest din urmă motiv, având în vedere că atât parchetul, cât

și partea vătămată G.M. au formulat această critică, omițând să se pronunțe

asupra neregularităților semnalate de inculpați.

În plus, instanța de apel nu a analizat în mod coroborat

probatoriului administrat în cauză, conform dispozițiilor art. 63 alin. (2) C.

proc. pen. care stabilesc că aprecierea fiecărei probe se face în urma

examinării tuturor probelor administrate pentru aflarea adevărului, acestea

neavând valoare mai dinainte stabilită, ci s-a limitat doar la a reține

situația de fapt și vinovăția inculpaților.

Nu au fost indicate probele concordante care au condus la

pronunțarea soluției de condamnare a celor 5 inculpați pentru infracțiunile de

trafic de persoane, trafic de minori și de constituire a unui grup infracțional

organizat, în condițiile în care inculpata N.A.E. a avut o atitudine oscilantă,

revenind pe parcursul procesului asupra declarațiilor, inculpații A.D.D., N.V.M.,

și Ș.I.M. au negat comiterea faptelor sens în care au formulat o serie de

apărări, neverificate însă de instanță, inculpatul S.O.R. fiind singurul care a

recunoscut, iar unele părți vătămate și martori și-au schimbat depozițiile date

inițial.

În aceste condiții, se constată că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra unor cereri esențiale ale inculpaților, nu a analizat probele

administrate și nu a înlăturat motivat acele probe ce nu puteau constitui

fundament al soluției de condamnare, ceea ce echivalează, practic, cu o

nerezolvare a fondului cauzei, specifică judecății în apel, deoarece, așa cum

s-a arătat, potrivit dispozițiilor art. 371 alin. (2) C. proc. pen., instanța avea

obligația să se pronunțe, în primul rând, asupra tuturor motivelor invocate de

părți, după care să examineze cauza din oficiu.

Pentru considerentele dezvoltate anterior, în temeiul art. 385

15

pct. 2 lit. c) C. proc. pen., va admite recursurile inculpaților A.D.D., N.V.M.,

S.O.R. și Ș.I.M. și recursul peste termen declarat de inculpata N.A.E., casând

în parte, decizia atacată și va trimite cauza spre rejudecarea apelurilor

formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș și de inculpații A.D.D.,

N.V.M., S.O.R., Ș.I.M. și N.A.E. la Curtea de Apel Târgu Mureș.

Va anula mandatul de executare a pedepsei emis în baza

sentinței penale nr. 155 din 26 mai 2009 a Tribunalului Mureș pe numele

inculpatei N.A.E., urmând să mențină celelalte dispoziții ale deciziei penale

atacate.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C

I D E

Admite recursurile declarate de inculpații A.D.D., N.V.M., S.O.R.

și Ș.I.M. și recursul peste termen declarat de inculpata N.A.E. împotriva Deciziei

penale nr. 42/A din 10 iunie 2010 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și

pentru cauze cu minori și de familie.

Casează, în parte, decizia penală atacată și trimite cauza

spre rejudecarea apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș

și de inculpații A.D.D., N.V.M., S.O.R., Ș.I.M. și N.A.E. la aceeași instanță,

respectiv Curtea de Apel Târgu Mureș.

Anulează mandatul de executare a pedepsei emis în baza

sentinței penale nr. 155 din 26 mai 2009 a Tribunalului Mureș pe numele

inculpatei N.A.E.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei penale atacate.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu până la

prezentarea apărătorilor aleși ai inculpaților A.D.D., N.V.M., Ș.I.M. și N.A.E.,

în sumă de câte 100 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru

inculpatul S.O.R. în sumă de câte 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului

Justiției.

Onorariile apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatele

părți vătămate G.M., T. (B.) M.C., S.K.E., E.R.R. și S.A.C., în sumă de câte

150 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 21 martie 2011.