ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3815/2013
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3815/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de față; Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 3888 de la 27 martie 2012, Tribunalul București, secția a VI-a civilă, a admis cererea formulată de reclamanta SC U.S.C. SA în contradictoriu cu pârâta SC J.V.F.
SRL și a obligat pârâta să plătească teciamantei suma de 98.861,49 RON reprezentând chirie neachitată aferentă lunilor august-noiembrie 2009, 740,59 RON reprezentând penalități de întârziere neachitate și 24.236,49 RON reprezentând contravaloare garanție datorată conform art 12 din contractul de închiriere din 21 mai 2009, cu motivarea că au existat raporturi comerciale, a fost semnat un contract de închiriere, pârâta a avut spațiul la dispoziție, a plătit redevența datorată pe perioada de amenajare a spațiului, însă nu și-a achitat chiria pe perioada cât spațiul a fost la dispoziția sa, pentru plata cu întârziere a facturilor, pârâta datorează penalități, iar, în baza art. 20.2 din contract, în cazul în care contractul se reziliază din culpa chiriașului înainte de durata de expirare a acestuia, garanția nu se mai restituie, ci este păstrată de proprietar având rolul de a compensa prejudiciul suferit ca urmare a rezilierii înainte de termenul de încetare a contractului.
Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, prin decizia nr. 505/2012 de la 28 noiembrie 2012, a respins ca nefondat apelul formulat de pârâta SC J.V.F. SRL, reținând că, între părți, s-a semnat procesul-verbal de predare-primire, iar contractul de închiriere a intrat în vigoare după semnarea acestuia, nesolicitându-se de către pârâtă rezilierea lui pentru vreun motiv. Împotriva acestei decizii, pârâta SC J.V.F. SRL a declarat recurs, solicitând admiterea recursului și modificarea deciziei atacate, iar, pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată, invocând drept motive de nelegalitate disp. art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.
În argumentarea motivelor de recurs, s-a învederat ca mretarea relațiilor dintre părți se datorează în mod exclusiv culpei locatorului care nu și-a respectat obligația esențială asumată prin contractul de închiriere, respectiv aceea de predare a spațiului, iar plata celor două luni de chirie nu face dovada predării spațiului închiriat de către reclamantă, în contract prevăzându-se efectuarea acestor plăți în avans. Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanța se va pronunța prioritar asupra excepțiilor de fond sau de procedură care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, luând în examinare, cu prioritate, chestiunea timbrajului, reține că, potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997, cu referire Ia art. 20 (1) și (2) din aceeași lege, taxele de timbru se depun anticipat sau până la termenul de judecată stabilit de instanță.
Potrivit prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a legii, în căzul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea va fi anulată ca netimbrată. În speță, recurenta a fost citată cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, potrivit dovezilor aflate la dosarul cauzei, iar, până la termenul de judecată stabilit pentru soluționarea cererii de recurs, nu a depus dovada achitării taxei de timbru și a timbrului judiciar în cuantumul stabilit.
Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat și nici până la termenul stabilit de Înalta Curte, 07 noiembrie 2013, pentru când procedura de citare a fost legal îndeplinită, iar, în cauză, nu operează scutirea legală de obligația timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficientă dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 148/1997, respectiv ale art. 3 alin. (1) și (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr 146/1997, cu referire la art. 9 din O.G. nr. 32/1995, modificată, și să dispună anularea ca netimbrat a recursului formulat de pârâta SC J.V.F. SRL București. Față de considerentele expuse, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va anula ca netimbrat recursul declarat de pârâta SC J.V.F.
SRL București împotriva deciziei civile nr. 505/2012 din 28 noiembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâta SC J.V.F. SRL București împotriva deciziei civile nr. 506/2012 din 28 noiembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 noiembrie 2013.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.