ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 576/2019

Asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele:

Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel Cluj, la data de 04.10.2016, sub nr. x/2017, reclamanta Agenția Națională de Integritate, în contradictoriu cu pârâții Camera Deputaților, A., B., C., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a contractelor civile nr. 928/16 martie 2009 și nr. 1039/4 mai 2009, precum și repunerea părților în situația anterioară.

În motivarea cererii s-a arătat că prin raportul de evaluare nr. 37.563/G/11/13 octombrie 2015 s-a constatat că pârâtul A. nu a respectat regimul privind conflictului de interese prevăzut de art. 70 din Legea nr. 161/2003 întrucât a semnat, în calitate de beneficiar, contractul cu sora și fiul său, în calitate de prestatori pentru servicii, în funcția de consilier, respectiv referent în cadrul Biroului - Circumscripția electorală nr. 26.

Raportul de evaluare nu a fost contestat și, prin urmare, actele încheiate cu încălcarea dispozițiilor privind conflictul de interese vor fi sancționate, potrivit art. 23 din Legea nr. 171/2016, cu nulitatea.

Prin Sentința civilă nr. 113 din 04.05.2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței instanței și s-a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Maramureș, secția litigii de muncă.

Prin încheierea civilă din 03.10.2018, pronunțată de Tribunalul Maramureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/100.2018, s-a dispus scoaterea de pe rolul completului de judecată a dosarului și trimiterea acestuia la secția I civilă a Tribunalului Maramureș, în vederea repartizării aleatorii între completele specializate pe litigii de muncă.

Prin Sentința civilă nr. 1396 din 14.12.2018, pronunțată de Tribunalul Maramureș, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2018, s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sighetu Marmației, apreciindu-se că litigiul nu este unul de muncă, ci unul civil întrucât cele două contracte a căror nulitate se solicită au o natură civilă, neavând caracterul unor contracte individuale de muncă.

La Judecătoria Sighetu Marmației, cauza a fost înregistrată la data de 15.01.2019 sub nr. x/2019.

Prin Sentința civilă nr. 391 din 12 februarie 2019, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației, s-a admis excepția de necompetență materială, invocată din oficiu. S-a constatat existența conflictului negativ de competență în privința cererii formulate de reclamanta Agenția Națională de Integritate, atât cu Curtea de Apel Cluj, cât și cu Tribunalul Maramureș. S-a dispus suspendarea cauzei și trimiterea de îndată a dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea stabilirii instanței competente.

În considerentele hotărârii s-a reținut faptul că, prin încheierea civilă din data de 15.02.2017, a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea unui recurs în interesul legii prin care să se stabilească competența de soluționare a chestiunii de drept referitoare la stabilirea instanței competente să judece acțiunile având ca obiect anularea contractului de muncă sau a contractului civil ulterior întocmirii raportului de evaluare prin care s-a constatat că există un conflict de interese.

Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia nr. 10/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 840/24.10.2017, prin care s-a stabilit că natura actului este decisivă în stabilirea instanței competente să soluționeze acțiunea în anulare.

Având în vedere că instanța mai întâi sesizată de către Agenția Națională de Integritate București, în baza legii speciale nr. 176/2010, Curtea de Apel Cluj, ca instanță de contencios administrativ fiscal, iar apoi Tribunalul Maramureș, care a fost sesizat cu un litigiu de muncă, și-au declinat succesiv competența de soluționare a cauzei, iar Tribunalul Maramureș a declinat competența în favoarea Judecătoriei Sighetu Marmației, apreciind că este o acțiune în pretenții, de natură civilă, Judecătoria Sighetu Marmației a constatat ivit conflictul negativ atât cu Curtea de Apel Cluj, cât și cu Tribunalul Maramureș, astfel că, în baza art. 133 și art. 134 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea cauzei și trimiterea de îndată a dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea stabilirii instanței competente.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Reclamanta a sesizat instanța de judecată cu o cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a contractelor nr. x/16 martie 2009 și nr. 1039/4 mai 2009, precum și repunerea părților în situația anterioară.

În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, ale Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției și ale Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Prin Decizia nr. 10/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 840/24.10.2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, s-a statuat că: "În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 22, art. 23 și art. 24 din Legea nr. 176/2010, instanța competentă să soluționeze acțiunea în constatarea nulității absolute a unui contract de muncă sau a unui contract civil, formulată de Agenția Națională de Integritate ulterior întocmirii raportului de evaluare prin care s-a constatat existența conflictului de interese, se determină în raport cu natura juridică a contractului".

Prin urmare, pentru stabilirea instanței competente să soluționeze acțiunea în constatarea nulității absolute a unui contract, formulată de Agenția Națională de Integritate ulterior întocmirii raportului de evaluare prin care s-a constatat existența conflictului de interese, este necesară stabilirea naturii juridice a acestuia, în sensul dacă este de natură civilă sau are caracterul unui contract individual de muncă.

În speță, actele încheiate cu încălcarea dispozițiilor privind conflictul de interese pentru care se solicită, potrivit art. 23 din Legea nr. 171/2016, să se constate nulitatea absolută, sunt contractele nr. x/16.03.3009 și nr. 1039/04.05.2009 încheiate de pârâtul A. cu persoanele fizice B. și C.

Potrivit acestor contracte, pârâții B., C. au fost angajați pe o perioadă determinată cuprinsă între data de 16.03.2009, respectiv 05.05.2009, și data încheierii mandatului de deputat al pârâtului A.

Potrivit art. 38 din Legea nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, angajarea personalului birourilor parlamentare ale deputaților și senatorilor se face prin încheierea unui contract de muncă pe durată determinată sau a unui contract civil; în cazul angajării pe baza unui contract de muncă pe durată determinată, încadrarea salariaților se face prin ordin al secretarului general al Camerei Deputaților sau al Senatului, după caz, la propunerea deputaților sau a senatorilor în cauză, iar în cazul contractului civil, acesta se încheie între deputații sau senatorii în cauză și persoana fizică.

În acest sens, art. 5 alin. (6) din Normele privind modul de utilizare și justificare a sumei forfetare aferente cheltuielilor efectuate de deputați și senatori în circumscripțiile electorale, aprobate prin Hotărârea nr. 1/2006, prevede că: "În cadrul birourilor se pot angaja personal cu contract de muncă pe perioadă determinată, potrivit nomenclatorului funcțiilor prevăzut în anexa nr. 5, sau colaboratori, pe bază de contract civil, conform modelului prevăzut în anexa nr. 7, cărora li se stabilesc atribuții și răspunderi potrivit legii. În cazul angajării pe baza unui contract de muncă pe perioadă determinată, conform modelului prevăzut în anexa nr. 6 și statutului deputaților și senatorilor, încadrarea se face prin ordin al secretarului general al Camerei Deputaților/Senatului, după caz, la propunerea deputaților/senatorilor în cauză. Cererea de încadrare în muncă pe durată determinată vizată de secretarul general al Camerei Deputaților/Senatului se va depune la Direcția pentru resurse umane și salarizare, respectiv la Direcția resurse umane și pașapoarte, anterior începerii raporturilor de muncă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 8."

Analizând cele două contracte a căror nulitate se solicită, prin raportare la dispozițiile legale anterior menționate, se constată că acestea au fost încheiate în mod direct între pârâtul A., în perioada exercitării mandatului de deputat, și pârâții B. și C. Modelul de contract utilizat a fost cel cuprins în anexa nr. 7 la Normele privind modul de utilizare și justificare a sumei forfetare aferente cheltuielilor efectuate de deputați și senatori în circumscripțiile electorale, norme aprobate prin Hotărârea nr. 1/2006, contract care are ca obiect prestări servicii.

Contractul de prestări servicii este un contract civil, fiind guvernat de dispozițiile de drept comun, spre deosebire de contractul de muncă, ce este guvernat de prevederile Legii nr. 53/2003.

Or, este evident că intenția părților a fost aceea de a încheia un contract de natură civilă.

Se reține, de altfel, faptul că, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a calificat cele două contracte ca având o natură civilă, acestea fiind, de altfel, intitulate "contract civil".

În consecință, litigiului de față nu îi sunt aplicabile prevederile referitoare la contractele de muncă, cele două contracte a căror nulitate se solicită având natură civilă, competența materială de soluționare a cauzei urmând a fi stabilită prin raportare la normele de drept comun, reclamanta urmărind prin prezentul demers procesual să obțină anularea unor acte civile încheiate cu încălcarea dispozițiilor privind conflictul de interese.

Văzând dispozițiile art. 94 alin. (1) lit. k) C. proc. civ. și având în vedere valoarea celor două contracte, Înalta Curte constată că cererea este de competența materială a judecătoriei, iar în materia competenței teritoriale, regula de drept comun este înscrisă în dispozițiile art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu dispune astfel.

În considerarea celor ce preced, constatând că pârâții A., B., C. domiciliază în Sighetu Marmației, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta Agenția Națională de Integritate în favoarea Judecătoriei Sighetu Marmației.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta Agenția Națională de Integritate în contradictoriu cu pârâții Camera Deputaților, A., B. și C., în favoarea Judecătoriei Sighetu Marmației.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 martie 2019.

Procesat de GGC - GV