ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 868/2020

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureș, secția a II-a civilă la data de 10.12.2018, contestatorul A. a formulat acțiune în contradictoriu cu intimata Inspecția Judiciară, pentru refuzul nejustificat de soluționare a Sesizării sale din 21.05.2018, formulată în temeiul art. 47 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, republicată cu modificările și completările ulterioare, înregistrată cu nr. x/20.06.2018, bazându-se pe un cumul de motive.

2.1. Hotărârea Tribunalului Maramureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal

Prin Sentința civilă nr. 380/14.03.2019, pronunțată în dosarul x/2018, Tribunalul Maramureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

În considerentele acestei sentințe a reținut că, în speță, petentul, nemulțumit de instrumentarea propriei cauze, a formulat o sesizare către Consiliul Superior al Magistraturii - Inspecția Judiciară.

Răspunzând solicitării formulate, Inspecția Judiciară a clasat sesizarea cu rezoluția nr. x/2018 din 23.03.2018.

Tribunalul a apreciat că petentul contestă practic modul de soluționare a sesizării sale de către Inspecția Judiciară și a reținut prevederile art. 451 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, potrivit cărora rezoluția de clasare a unei plângeri formulate în procedura prev. de Legea nr. 317/2004 poate fi contestată la secția de contencios administrativ și fiscal, din cadrul Curții de Apel București în termen de 15 zile de la comunicare.

2.2. Hotărârea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal

Prin Sentința civilă nr. 432/11.09.2019, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale, a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut împrejurarea că reclamantul, persoană fizică, are domiciliul în Baia Mare, iar litigiul de față are ca obiect pretinsul refuz nejustificat de soluționare de către autoritatea intimată a cererilor/sesizărilor sale.

2.3. Hotărârea Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal

Prin Sentința civilă nr. 250/09.12.2019, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței teritoriale și a constatat ivit conflictul negativ de competență, sens în care a dispus suspendarea judecării cauzei și înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea conflictului de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că prin cererea introductivă de instanță, înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Maramureș, reclamantul A. a solicitat instanței de contencios administrativ, în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cenzurarea refuzului nejustificat de soluționare a sesizării sale din 21.05.2018 înregistrată sub nr. x/20.06.2018.

Sub aspectul calificării juridice a acțiunii însă, Curtea a constatat că, deși în aparență reclamantul și-a argumentat demersul judiciar ca fiind întemeiat pe tăcerea administrației, totuși, în realitate, acesta a formulat critici cu privire la calitatea răspunsului administrației exprimat prin lucrarea nr. x/IJ/455/DSCR/2018 a inspectorului-șef pe care îl califică a fi manifestat cu exces de putere.

Din analiza conținutului sesizării din 21.05.2018 înregistrată sub numărul x/IJ/455/DSCR/20.06.2018, Curtea a reținut că aceasta constituie o veritabilă plângere împotriva rezoluției de clasare a sesizării nr. x/2018 din 23.03.2018 (semnalând deficiențe de fond-lipsa motivării soluției de clasare raportat la aspectele de gravă neglijență a prevederilor legale invocate în sesizare și deficiențe de formă - respectiv nerespectarea structurii de redactare a rezoluției), formulându-se suplimentar și solicitarea de analizare a necesității și oportunității cercetării disciplinare a inspectorului judiciar care a emis rezoluția de clasare incriminată.

Față de prevederile art. 451 din Legea nr. 317/2004, Curtea de Apel Cluj a apreciat competența exclusivă de soluționare a cauzei ca fiind atribuită în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în regulator de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ. dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat succesiv competența, dacă ultima instanță învestită și-a declinat la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență privește norma de drept aplicabilă cauzei, din perspectiva competenței materiale și teritoriale, instanțele care și-au declinat competența interpretând diferit obiectul cererii de chemare în judecată.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că reclamantul A. a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat cenzurarea refuzului nejustificat de soluționare a sesizării sale din 21.05.2018 înregistrată la pârâtul sub nr. x/20.06.2018.

Înalta Curte apreciază că în prezenta speță nu se atacă rezoluția de clasare, reținând că în cererea sa introductivă reclamantul prezintă pe larg situația de fapt din speță, făcând însă referire la faptul că ultima sa sesizare nu a fost soluționată în nici un fel, din cauza refuzului nejustificat, manifestat tacit de către Inspecția Judiciară. Punctul de vedere al reclamantului este reluat și susținut de acesta și prin răspunsul la întâmpinarea formulată de Inspecția Judiciară, acesta reiterând faptul că obiectul cererii sale este refuzul nejustificat de soluționare a sesizării sale din 21.05.2018.

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, actualizată: (1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal, ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, actualizată: "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului".

Față de faptul că reclamantul, persoană fizică, are domiciliul în Baia Mare, iar litigiul de față are ca obiect pretinsul refuz nejustificat de soluționare de către autoritatea intimată Inspecția Judiciară a cererilor/sesizărilor sale, rezultă că este competentă să soluționeze prezentul litigiu Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâta Inspecția Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 februarie 2020.

GGC - GV