ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 440/2014
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 440/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra contestației
în anulare de față, constată următoarele:
Prin decizia nr. 5742
din 10 decembrie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a
respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul M.C.
împotriva încheierii nr. 4324 din data de 08 octombrie 2013 a instanței
supreme, pronunțată în Dosarul nr. 4281/1/2013.
Pentru a decide
astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a reținut
următoarele:
La data de 04
noiembrie 2013, M.C. a formulat contestație în anulare împotriva încheierii nr.
4324 din 08 octombrie 2013 pronunțată de aceeași instanță, încheiere prin care
a fost respinsă cererea de strămutare ce a formulat obiectul Dosarului nr.
3580/40/2013 al Tribunalului Botoșani.
Instanța supremă și-a
motivat soluția de respingere a contestației în anulare, ca inadmisibilă, în raport
de dispozițiile art. 40 alin. (4) C. proc. civ., potrivit cărora „hotărârea asupra
strămutării se dă fără motivare și nu este supusă niciunei căi de atac”, așa încât
s-a reținut că încheierea prin care instanța s-a pronunțat asupra strămutării nu
este supusă controlului judiciar.
Împotriva deciziei
nr. 5742 din 10 decembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 5264/1/2013 Înalta Curte
de Casație și Justiție, secția I civilă, contestatorul M.C. a formulat o altă contestație
în anulare.
Înalta Curte de Casație
și Justiție, constată că este inadmisibilă contestația în anulare și urmează a fi
respinsă, pentru considerentele ce succed:
Contestația în anulare
este reglementată de legiuitor, ca o cale extraordinară de atac de retractare deschisă
părții care o invocă, strict pentru motivele prevăzute de dispozițiile art. 317
pct. 1 și 2 (pentru nelegala citare și încălcarea dispozițiilor de ordine publică
referitoare la competență), precum și pentru motivele determinate de prevederile
art. 318 (atunci când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau
când instanța, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis din greșeală
să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare).
Soluția de respingere,
ca inadmisibilă, a contestației în anulare (prin decizia nr. 5742 din 10
decembrie 2013) nu este susceptibilă de exercitare unei alte contestații în anulare
împotriva unei hotărâri prin care instanța a reținut că această cale de atac de
retractare nu poate fi exercitată, deoarece strămutarea nu este supusă niciunei
căi de atac.
Nu este îndeplinită nici
condiția de admisibilitate prevăzută de contestația în anulare specială, întrucât
hotărârea atacată în speță, în prezenta contestație este decizia nr. 5724/2013 care
nu a fost pronunțată de Înalta Curte, ca instanță de recurs.
Dacă strămutarea ar fi
fost susceptibilă de a fi atacată cu recurs (situație care în realitate nu există),
abia atunci ar fi putut fi îndeplinită, condiția de admisibilitate a contestației
în anulare specială. Or, această situație nu se regăseste în realitate, deoarece
voința legiuitorului a fost expresă, și anume aceea de a înlătura de la exercițiul
căilor de atac atât ordinare, cât și extraordinare încheierea pronunțată asupra
strămutării.
Așa fiind, inadmisibilitatea
unei contestații în anulare înlătură de la exercițiul aceleiași căi de atac, o nouă
contestație în anulare, iar acest raționament respectă, pe de o parte principiul
unicității exercitării căilor de atac, iar pe de altă parte, pe acela al legalității
căilor de atac, neputând fi exercitate decât căile de atac expres prevăzute de legiuitor.
În speță, nu se identifică
motivele contestației în anulare de drept comun [art. 317 alin. (1)] și nici cele
care reglementează contestația în anulare specială (art. 318) din C. proc. civ.
din 1865.
Așadar, exercitarea unei
contestații în anulare împotriva unei decizii prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă,
aceeași cale de atac nu este admisibilă, astfel că Înalta Curte va respinge contestația
în anulare, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă,
contestația de anulare formulată de M.C. împotriva deciziei nr. 5742 din 10 decembrie
2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 11 februarie 2014.