ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 440/2014

Asupra contestației în anulare de față, constată următoarele: Prin decizia nr. 5742 din 10 decembrie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul M.C. împotriva încheierii nr. 4324 din data de 08 octombrie 2013 a instanței supreme, pronunțată în Dosarul nr. 4281/1/2013. Pentru a decide astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a reținut următoarele: La data de 04 noiembrie 2013, M.C. a formulat contestație în anulare împotriva încheierii nr. 4324 din 08 octombrie 2013 pronunțată de aceeași instanță, încheiere prin care a fost respinsă cererea de strămutare ce a formulat obiectul Dosarului nr. 3580/40/2013 al Tribunalului Botoșani.

Instanța supremă și-a motivat soluția de respingere a contestației în anulare, ca inadmisibilă, în raport de dispozițiile art. 40 alin. (4) C. proc. civ., potrivit cărora „hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare și nu este supusă niciunei căi de atac”, așa încât s-a reținut că încheierea prin care instanța s-a pronunțat asupra strămutării nu este supusă controlului judiciar. Împotriva deciziei nr. 5742 din 10 decembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 5264/1/2013 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, contestatorul M.C. a formulat o altă contestație în anulare.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constată că este inadmisibilă contestația în anulare și urmează a fi respinsă, pentru considerentele ce succed: Contestația în anulare este reglementată de legiuitor, ca o cale extraordinară de atac de retractare deschisă părții care o invocă, strict pentru motivele prevăzute de dispozițiile art. 317 pct. 1 și 2 (pentru nelegala citare și încălcarea dispozițiilor de ordine publică referitoare la competență), precum și pentru motivele determinate de prevederile art. 318 (atunci când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare).

Soluția de respingere, ca inadmisibilă, a contestației în anulare (prin decizia nr. 5742 din 10 decembrie 2013) nu este susceptibilă de exercitare unei alte contestații în anulare împotriva unei hotărâri prin care instanța a reținut că această cale de atac de retractare nu poate fi exercitată, deoarece strămutarea nu este supusă niciunei căi de atac. Nu este îndeplinită nici condiția de admisibilitate prevăzută de contestația în anulare specială, întrucât hotărârea atacată în speță, în prezenta contestație este decizia nr. 5724/2013 care nu a fost pronunțată de Înalta Curte, ca instanță de recurs. Dacă strămutarea ar fi fost susceptibilă de a fi atacată cu recurs (situație care în realitate nu există), abia atunci ar fi putut fi îndeplinită, condiția de admisibilitate a contestației în anulare specială.

Or, această situație nu se regăseste în realitate, deoarece voința legiuitorului a fost expresă, și anume aceea de a înlătura de la exercițiul căilor de atac atât ordinare, cât și extraordinare încheierea pronunțată asupra strămutării. Așa fiind, inadmisibilitatea unei contestații în anulare înlătură de la exercițiul aceleiași căi de atac, o nouă contestație în anulare, iar acest raționament respectă, pe de o parte principiul unicității exercitării căilor de atac, iar pe de altă parte, pe acela al legalității căilor de atac, neputând fi exercitate decât căile de atac expres prevăzute de legiuitor. În speță, nu se identifică motivele contestației în anulare de drept comun [art. 317 alin. (1)] și nici cele care reglementează contestația în anulare specială (art. 318) din C. proc.

civ. din 1865. Așadar, exercitarea unei contestații în anulare împotriva unei decizii prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, aceeași cale de atac nu este admisibilă, astfel că Înalta Curte va respinge contestația în anulare, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, contestația de anulare formulată de M.C. împotriva deciziei nr. 5742 din 10 decembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 februarie 2014.