ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1384/2018

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată adresată Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 06 martie 2015, sub nr. x/2015, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat să se constate calitatea de lucrător al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul A..

Prin sentința civilă nr. 1582 din 04 iunie 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis cererea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul A., și a constatat calitatea pârâtului de lucrător al Securității.

3.1. Motivele de casare. Principalele argumente invocate

Împotriva sentinței civile nr. 1582 din 04 iunie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pârâtul A. a formulat recurs, solicitând admiterea recursului și respingerea în totalitate a cererii reclamantului.

În motivarea recursului s-a susținut că, din analiza Notei de constatare nr. xl/I/2325/17.10.2014, aprobată de Colegiul C.N.S.A.S, și a acțiunii în constatare, înregistrată la C.N.S.A.S. cu nr. X din 04.03.2015, care fac obiectul dosarului de față, rezultă încălcări de către C.N.S.A.S. a normelor de aplicare a prerogativelor O.U.G. nr. 24/2008, dar și a altor legi, interpretări eronate, depășirea competențelor și chiar abuz în exercitarea calității și atribuțiilor prevăzute de lege.

A arătat că, potrivit art. 10 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, notele de constatare și adeverințele emise de Colegiul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securității se comunică persoanelor verificate și persoanelor care au solicitat verificarea, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Or, în speță, Nota de constatare nr. x și acțiunea în constatare au fost trimise în plic recomandat fără aviz de primire, iar recurentul nu a semnat pentru primirea acestora, întrucât au fost puse în cutia poștală.

În speță, conform datelor din Nota de constatare, titularul cererii nr. x, adresată C.N.S.A.S., B., a solicitat studierea dosarului x și identificarea persoanelor care au participat cu date, informații și documente pentru constituirea dosarului informativ, recurentul-pârât susținând că cele menționate în Nota de constatare și acțiunea în constatare, nu fac dovada că acesta ar fi contribuit cu informații, documente sau alte materiale la constituirea și instrumentarea dosarului lui B., iar semnătura sa de pe raportul cu propunerea de avertizare din dosarul nr. x, nu reprezintă probă conform O.U.G. nr. 24/2008.

Recurentul-pârât a mai arătat că în perioada respectivă, în calitatea sa de ofițer cu asigurarea juridică, avea în atribuții prevenirea încălcării de către cadrele operative a normelor de muncă și a legislației în vigoare și că acest dosar a fost constituit la propunerea unui ofițer din Securitatea Petroșani, când B. era student în anul III la Facultatea de Mine din Petroșani, pentru legături cu cetățeni străini, suspecți de implicare în activități ce vizau Siguranța Națională, care de altfel, printr-o declarație olografă, a recunoscut faptul că a săvârșit infracțiunea de propagandă, prin activitățile desfășurate, pentru care legea penală prevedea pedeapsa cu închisoarea.

Aspectele invocate de către recurentul-pârât prin calea de atac formulată vizează doar fondul cauzei deduse judecății, și mai mult, acesta a solicitat audierea în această fază procesuală, a unor martori, pentru dovedirea aspectelor pe care le susține.

Intimatul-reclamant Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, anularea recursului ca nemotivat, întrucât argumentele invocate de către recurent în calea de atac a recursului nu se înscriu motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., iar în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat.

5.1 Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 18 octombrie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

La data de 27 noiembrie 2017 recurentul-pârât A. a depus un punct de vedere cu privire la concluziile raportului în privința excepției nulității recursului, susținând că excepția este neîntemeiată, întrucât prin răspunsul la întâmpinare a arătat că recursul se circumscrie motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

5.2 Cu privire la incidența în cauză a dispozițiilor art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu soluționarea recursului declarat, constată că susținerile formulate de pârât nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

5.2.1. Argumente de fapt și de drept relevante

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. (d) C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 15.10.2015, intimatul reclamant Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a invocat excepția nulității recursului, în raport cu dispozițiile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., susținând că argumentele invocate de către recurent în calea de atac a recursului nu pot fi încadrate în vreunul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Prin Raportul asupra admisibilității recursului întocmit în cauză, s-a opinat în sensul considerării ca întemeiată a excepției nulității recursului, magistratul raportor arătând că cererea de recurs nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) din C. proc. civ., întrucât criticile formulate reprezintă o reluare ad litteram a susținerilor din cererea de chemare în judecată, ceea ce nu reprezintă o dezvoltare a motivului de recurs invocat.

Ca urmare a comunicării Raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, la data de 27 noiembrie 2017, recurentul-pârât a depus un punct de vedere cu privire la concluziile raportului în privința excepției nulității recursului, susținând că excepția este neîntemeiată, întrucât deși în cuprinsul cererii de recurs nu a făcut referire expresă la motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., prin răspunsul la întâmpinare a arătat că argumentele pe care le-a invocat se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Înalta Curte, având în vedere dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) coroborate cu dispozițiile art. 488 și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., analizând recursul formulat în cauză, precum și punctul de vedere al recurentului pârât la raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care recurentul își întemeiază cererea, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluția pronunțată de prima instanță prin hotărârea recurată.

Deși recurentul-pârât a indicat, în mod formal, prin punctul de vedere formulat de acesta asupra raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului, că recursul se încadrează în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., motivele de recurs preiau conținutul cererii de chemare în judecată, fără a combate în mod efectiv considerentele hotărârii recurate.

Înalta Curte reține că prin motivare a recursului trebuie să se înțeleagă nu doar indicarea unuia dintre motivele de casare, ci și dezvoltarea motivelor avute în vedere, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței, raportat la motivul de recurs invocat.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind investită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport de dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 C. proc. civ.. De aceea, simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul dintre motivele de casare prevăzute de acest text de lege nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiția motivării recursului, atât timp cât criticile expuse nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Deoarece recurentul-pârât nu s-a conformat exigențelor cerute de lege, și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs într-unul din cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., rezumându-se la preluarea conținutului cererii de chemare în judecată, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

5.2.2. Soluția instanței de recurs. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (5) coroborat cu dispozițiile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune anularea recursului declarat de pârâtul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de pârâtul A. împotriva sentinței civile nr. 1582 din 4 iunie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 martie 2018.