ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1304/2010

Asupra recursului de față:

1În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 41 din 21 octombrie 2009, Tribunalul Dolj, în baza art. 51 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 rap. la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., și cu aplic. art. 74, 76 lit. c) C. pen. a condamnat pe inculpatul L.N.,  la un an și două luni închisoare.

S-au aplicat dispozițiile art. 71, 64 lit. a) și lit. b) teza II C. pen.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 2 luni.

S-au aplicat dispozițiile art. 82 C. pen. și s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

S-au aplicat dispozițiile art. 71 alin. (5) C. pen.

În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a confiscat de la inculpat un hard-disc marca M., capacitate 250 Gb, 50 DVD-uri și 3 DVD-uri (mărcile C., T. și H.).

S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada prevenției de la 28 aprilie 2009 la 27 mai 2009 și a fost obligat inculpatul la 700 RON, cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova, nr. 38/D/2008, a fost trimis în judecată inculpatul L.N. pentru săvârșirea infracțiunii de pornografie infantilă prin sisteme informatice, prevăzute de art. 51 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 Titlul III rap. la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001.

În fapt, s-a reținut că în cursul lunii septembrie 2007, lucrători din cadrul poliției germane, au căutat prin Internet, utilizatori ai serviciului de file-sharing conectați la rețeaua "e." și care puneau la dispoziție fișiere conținând imagini și înregistrări video cunoscute ca reprezentând abuzuri sexuale săvârșite asupra unor minori.

În urma căutării, au fost identificate mai multe sisteme informatice care puneau la dispoziție astfel de fișiere, unul dintre sistemele informatice identificate având IP-ul x, aparținând SC R. SA, alocat de furnizorul SC R. SA, la momentul respectiv, abonatului-persoană fizică: M.L., la adresa: mun. Craiova, Calea B., jud. Dolj.

Din verificările efectuate în continuare a reieșit că la adresa sus-menționată locuiau în fapt martorul Ș.A.-A., fiul vitreg al numitului M.L., împreună cu inculpatul L.N. și că acesta din urmă a folosit calculatorul deținut în locuință și racordat la Internet, în scopul procurării pentru sine de materiale pornografice cu minori, uzând de aplicații informatice care permit și altor utilizatori descărcarea acelor materiale de la acesta, inclusiv chiar în momentul descărcării. Din conținutul sesizării a reieșit că modul de operare consta în procurarea de materiale pornografice cu copii prin intermediul rețelei e. (denumit prescurtat și e. - engl. Măgar), care este o rețea de răspândire rapidă de documente, prin Internet (tip file-sharing).

Una dintre caracteristicile/aptitudinile acestui program informatic este aceea de a pune la dispoziția altor clienți din rețea, interesați, fișierele descărcate de către un utilizator anume, la un moment dat, chiar și în intervalul în care acestea sunt descărcate.

La data de 02 octombrie 2008, în baza Autorizației de percheziție domiciliară, emisă de Tribunalul Dolj la 29 septembrie 2008, a fost efectuată o percheziție la adresa învinuitului M.L., din Municipiul Craiova, str. Calea B., 16, județul Dolj, ocazie cu care a fost identificat și ridicat, în vederea cercetărilor, un calculator personal ce era racordat la Internet prin intermediul furnizorului de servicii R.

Din probatoriul administrat a rezultat că, în perioada septembrie 2007 - octombrie 2008, inculpatul L.N. a utilizat calculatorul aparținând abonatului M.L., accesul fiind permis de fiul acestuia, martorul Ș.A. care găzduia ocazional pe inculpat, utilizând aplicațiile informatice "e." "D." și "F.ro" pentru a descărca materiale pornografice cu persoane majore și minore.

Totodată, s-a reținut că inculpatul a recunoscut accesarea site-urilor - conținând materiale pornografice cu minori, având reprezentarea corectă asupra vârstei persoanelor respective - materiale pe care le-a deținut fără drept în memoria calculatorului utilizat.

În aceste condiții, tribunalul a reținut că inculpatul L.N. a săvârșit infracțiunea de pornografie infantilă prin sisteme informatice prevăzute de art. 51 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 raportat la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pentru care a dispus condamnarea inculpatului.

La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere pe de o parte, gradul de pericol social al faptelor, iar pe de altă parte, împrejurările săvârșirii faptelor, inculpatul vizionând singur acele filme pe care nu le-a postat pe nici un site, fapte prin care nu s-a adus nici un prejudiciu moral sau material vreunei persoane, în cauză neexistând parte vătămată, dar și circumstanțele personale ale inculpatului - infractor primar, poziție sinceră, student evaluate drept circumstanțe atenuante personale; în consecință, s-au aplicat dispozițiile art. 74 și art. 76 C. pen., stabilindu-se pedepse coborâte sub minimul special prevăzut de textul de lege.

Ca modalitate de executare, prima instanță a dispus, conform dispozițiilor art. 81 - 83 C. pen., suspendarea condiționată a executării pedepsei, apreciind că scopul preventivo-educativ al pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova, invocând critici de netemeinicie sub aspectul greșitei individualizări a pedepselor principală accesorie, în sensul că reținerea circumstanțelor personale atenuate este nejustificată față de gravitatea deosebită a infracțiunii de pornografie infantilă respectiv că în mod greșit s-a interzis exercițiul dreptului de "a alege", care nu se impune în cauză față de natura infracțiunii.

Curtea, analizând apelul promovat în cauză, a reținut:

Pericolul social concret al infracțiunii săvârșită de inculpat este ridicat, necesitând măsuri procesuale adecvate, din perspectiva regimului sancționator aplicabil în cauză.

Astfel, s-a reținut că inculpatul, deși student, a optat pentru o activitate infracțională deosebit de periculoasă prin implicațiile sale, sub aspectul persoanelor care puteau fi racolate în același scop, demonstrând astfel o conduită profund imorală, de vreme ce și-a reprezentat aceste activități ca având semnificația unor acte de divertisment.

Față de aceste considerații, s-a reținut că aplicarea circumstanțelor personale atenuante prevăzute de art. 74 C. pen. este nejustificată, lipsa antecedentelor penale și conduita cooperantă în cursul cercetărilor neavând semnificația unor împrejurări excepționale care să caracterizeze pozitiv persoana inculpatului, prin coroborare cu împrejurările reale în care infracțiunea a fost comisă.

În aceste condiții, critica privitoare la greșita individualizare a pedepsei principale este fondată, pedeapsa fiind reindividualizată în sensul înlăturării aplicării art. 74, 76 lit. c) C. pen. și a stabilirii pedepsei principale de 3 ani închisoare, pentru care a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pe durata termenului de încercare de 5 ani și cu respectarea măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86

3

alin. (1) lit. a) - d) C. pen., iar inculpatul va fi atenționat asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen., privind revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere, fie în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cadrul S1 termenului de încercare, fie pentru neîndeplinirea cu rea-credință a măsurilor de supraveghere.

În acest sens, a reținut că instituirea măsurilor de supraveghere va permite realizarea scopului preventivo-educativ al sancțiunii penale, nefiind suficientă sub acest aspect numai suspendarea condiționată a executării pedepsei.

De asemenea, sunt fondate și criticile referitoare la conținutul pedepsei accesorii aplicate aceluiași inculpat, reținându-se că interdicția exercițiului dreptului de "a alege" reprezintă o aplicare excesivă a prevederilor art. 71 alin. (2) și 64 C. pen., întrucât infracțiunea dedusă, judecății nu este de natură a atrage și o nedemnitate electorală pentru inculpat.

Pentru aceste considerente, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., prin Sentința penală nr. 23 din 1 februarie 2010, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a dispus următoarele:

A admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T - Serviciul Teritorial Craiova, împotriva Sentinței penale nr. 41 din 21 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 6330/63/2009, privind pe inculpatul L.N.

A desființat în parte sentința.

A înlăturat aplicarea art. 74, 76 lit. c) C. pen.

În baza art. 51 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 raportat la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

A condamnat pe inculpatul L.N. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II, lit. b) C. pen.

În baza art. 86

1

C. pen.;

A dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 5 (cinci) ani, stabilit conform art. 86

2

C. pen.

În baza art. 86

3

C. pen.;

A obligat inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86

2

alin. (1) lit. a) - d) C. pen.:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Protecție a Victimelor și Reintegrare Socială a Infractorilor de pe lângă Tribunalul Dolj;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă:

- să comunice informații de natură a putea să controleze mijloacele lui de existență;

A aplicat art. 71 alin. (5) C. pen., privitor la pedeapsa accesorie.

A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen., privind revocarea beneficiului suspendării.

Împotriva acestei decizii, în termen legal a formulat recurs inculpatul L.N. criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul pedepsei aplicate, criticile fiind consemnate în partea introductivă a hotărârii.

În drept, inculpatul și-a întemeiat recursul formulat pe dispozițiile art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., referitoare la greșita individualizare a pedepsei.

Examinând hotărârea atacată sub aspectele invocate de inculpat și prin prisma cazului de casare menționat, Înalta Curte constată că recursul formulat nu este fondat, soluția instanței de fond fiind legală și temeinică.

Pe baza probelor administrate în cauză a fost reținută situația de fapt expusă anterior și necontestată de inculpat.

Astfel, inculpatul L.N. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de pornografie infantilă prin sisteme informatice, reținându-se în sarcina sa că a descărcat asemenea materiale în memoria unui calculator, stocându-le și vizionându-le în mod repetat, în perioada septembrie 2007 - octombrie 2008, iar chiar din declarațiile inculpatului rezultă că a avut reprezentarea că în imaginile respective era persoane minore.

De asemenea, s-a constatat percheziționarea sistemului informatic utilizat a evidențiat atât fișiere video - multimedia reprezentând abuzuri sexuale asupra unor persoane minore, cât și aplicația informatică Y.M. prin intermediul căruia a contactat trei utilizatori (persoane minore, în vârstă de 11, 12 și 14 ani), iar comunicările aveau conținut cu natură sexuală și conotații obscene.

În individualizarea pedepsei aplicate de instanța de apel au fost avute în vedere, corect, criteriile penale prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv natura și gradul de pericol social concret al infracțiunii, împrejurările comiterii și modul de acționare, urmările socialmente periculoase ale faptei, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, care este tânăr, infractor primar și a avut o atitudine procesuală corectă, recunoscând și repetând comiterea infracțiunii.

Având în vedere periculozitatea faptei, care pe lângă natura infracțională are și o natură morală, precum și împrejurarea că inculpatul a perceput întreaga sa acțiune ilicită ca un mijloc de divertisment, și Înalta Curte apreciază că circumstanțele sale personale, pozitive, nu pot fi reținute ca circumstanțe atenuante, cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

Înalta Curte constată că pedeapsa aplicată inculpatului corespunde atât prin cuantum, cât și prin modalitatea de săvârșire dublului său scop, educativ și coercitiv, astfel cum este prevăzut în art. 52 C. pen.

În consecință, având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge ca nefondat recursul inculpatului L.N.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul L.N. împotriva Deciziei nr. 23 din 1 februarie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 150 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 6 aprilie 2010.