ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.03.2013

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1229/2013

HOTĂRÂRE
21.03.2013
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1229/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Deliberând asupra

conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului constată

următoarele:

Prin cererea formulată și înregistrată la

Judecătoria Ploiești sub nr. 31530/281/2011 din data de 29 decembrie 2011,

reclamantul C.Î.A.P.A.H. Puchenii Mari a solicitat în contradictoriu cu pârâții

Consiliul Județean Hunedoara, și D.G.A.S.P.C. Hunedoara, obligarea acestora la

plata în solidar a sumei de 29.993,01 RON reprezentând contravaloarea

diferenței între costul mediu lunar și contribuția lunară de întreținere ce

revine ca obligație de plată beneficiarului pentru perioada 1 .ianuarie 2009 -

31 mai 2010, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii

în esență reclamanta a arătat că în conformitate cu dispozițiile art. 54 alin

(4) din Legea nr. 448/2008 privind protecția și promovarea drepturilor

persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările

ulterioare, decontarea cheltuielilor dintre autoritățile administrației publice

locale se face în baza costului mediu lunar al cheltuielilor efectuate în luna

anterioară de centrul în care persoana cu handicap este îngrijită și protejată.

Reclamanta a mai

arătat că în conformitate cu dispozițiile art. 34 din H.G. nr. 268/2007 pentru

aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2008,

reclamanta a solicitat Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția

Copilului Județul Buzău, achitarea costului mediu lunar de cheltuieli stabilit

pentru centrul rezidențial în care a fost admisă(e) persoana(ele) cu handicap

din județul Hunedoara, datorat de la data admiterii efective în centru.

De asemenea,

reclamanta a arătat că în baza dispozițiilor legale invocate, s-a convenit cu

pârâta ca C.Î.A.P.A.H. Puchenii Mari să acorde serviciile sociale prevăzute în

Regulamentul de Organizare și Funcționare al centrelor rezidențiale către

beneficiari, persoanele cu handicap care își au domiciliul sau reședința în

județul Hunedoara, urinând ca toate cheltuielile ocazionate de aceste servicii

să fie decontate de D.G.A.S.P.C. județul Hunedoara.

În concluzie,

reclamanta a arătat că în conformitate cu dispozițiile legale enunțate,

reclamanta a facturat factura fiscală din 31 octombrie 2011 în cuantum de

29.993,01 RON, aferentă serviciilor sociale perioadei 1 ianuarie 2009 - 31 mai

2010, factură ce a fost comunicată prin poștă și care a fost acceptată la plată,

însă pârâta nu a răspuns acestei adrese și nici nu a făcut dovada plății sumei

sus-menționate.

În drept au fost

invocate dispozițiile art. 54 alin. (4) din Legea nr. 448/2008 și ale art. 34

din H.G. nr. 288/2005.

Pârâtul Consiliul

Județean Hunedoara a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția

necompetenței teritorială a instanței, întrucât competența materială în

soluționarea cauzei este Judecătoria Deva, unde își are sediul pârâta.

Prin Sentința civilă

nr. 11696 din 13 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești s-a

declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Deva și a

constatat în esență, că acțiunea aparține unei persoane de drept public, o

direcție generală, fapt ce nu atrage aplicabilitatea dispozițiilor art. 8 alin.

(1) C. proc. civ., ci a regulei generale de drept comun, înscrisă în art. 5 C.

proc. civ., adică atrage competența instanței de la sediul pârâtelor, în cauză

Judecătoria Deva.

Dosarul a fost

înregistrat la această instanță sub nr. 31530/281/2011 din data de 4 octombrie

2012 și s-a stabilit termen de judecată la data de 21 ianuarie 2013, când

această instanță a constatat că nu este competentă teritorial să soluționeze

cauza, prin Sentința civilă nr. 288, pentru următoarele considerente:

S-a reținut, în esență,

că cele două pârâte sunt instituții publice care se încadrează în categoria

celor enumerate de art. 8 alin. (1) C. proc. civ., așa încât reclamantul are

posibilitatea de a alege între instanța de la domiciliul său, sau instanțele

din capitala țării.

Prin urmare, această

instanță a apreciat că soluționarea prezentei cereri de chemare în judecată,

aparține uneia dintre următoarele instanțe: instanței competente din reședința

județului în care își are sediul reclamanta, ori, potrivit art. 5 C. proc. civ.,

instanței de la sediul uneia dintre pârâte.

Cum reclamanta a

înțeles să sesizeze una din aceste instanțe deopotrivă competente, instanța

competentă este cea din reședința județului în care își are sediul.

A constatat

conflictul negativ de competență, în temeiul art. 21 și 22 alin. (1) C. proc.

civ., motiv pentru care a dispus înaintarea dosarului la instanța supremă

pentru pronunțarea unui regulator de competență.

Înalta Curte,

constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe,

care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul

dispozițiilor art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de

competență, stabilind competența în favoarea Judecătoriei Deva, pentru

următoarele considerente:

Litigiul aflat pe

rolul instanței are ca obiect acțiunea în pretenții, reprezentând diferența

între costul mediu lunar și contribuția lunară de întreținere ce revine ca

obligație de plată beneficiarului pentru perioada 1 ianuarie 2009 - 31 mai

2010, cu cheltuieli de judecată, litigiu întemeiat pe dispozițiile H.G. nr.

268/2007 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii

nr. 448/2008.

Pentru a se stabili

dacă în cauză este aplicabil art. 5 sau art. 8 C. proc. civ., trebuie analizată

categoria în care se încadrează cele două pârâte, respectiv, dacă acestea sunt

persoane juridice de drept privat sau fac parte din categoria persoanelor

juridice enumerate de art. 8 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, potrivit art.

1 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 215/2001, Consiliu! județean este definit ca

autoritate deliberativă, iar potrivit art. 24 „în fiecare județ se constituie

un consiliul județean, ca autoritate a administrației publice locale, pentru

coordonarea activității consiliilor comunale, orășenești și municipale, în

vederea realizării serviciilor publice de interes județean".

De asemenea, prin

art. 2 din Hotărârea nr. 1434/2004 privind atribuțiile și Regulamentul-cadru de

organizare și funcționare ale Direcției generale de asistență socială și

protecția copilului, Direcția generală este definită ca instituția publică cu

personalitate juridică, înființată în subordinea consiliului județean,

respectiv a consiliului local al sectorului municipiului București.

În ceea ce privește

art. 8 C. proc. civ., are în vedere acțiunile formulate de persoane fizice sau

juridice de drept privat care se judecă cu statul sau cu persoane de drept

public specializate pe domenii de activitate, de principiu, stabilite de lege,

iar nu acțiuni între diferite persoane de drept public, cum este cazul în

speță.

Așa fiind, în cauză

nu pot fi aplicate dispozițiile art. 8 C. proc. civ., norma specială pentru

alte categorii de persoane juridice, ci regula de drept comun în materia

competenței teritoriale, exprimată sub forma adagiului "actor sequitur

forum rei (sitae)" - reclamantul urmează (forul) instanța domiciliului

pârâtului/locului bunului - înscrisă în art. 5 C. proc. civ., potrivit căruia

acțiunea se introduce la instanța de la domiciliul pârâtului, regulă ce se

fundamentează, în primul rând, pe o idee de echitate, aceea că la inițierea

procesului nu se știe cine are dreptate, fapt pentru care este firesc ca

reclamantul să se deplaseze la domiciliul pârâtului, pe o parte, iar pe de altă

parte pârâtul se bucură de prezumția că nu datorează nimic reclamantului,

În consecință, Înalta

Curte, față de considerentele anterior expuse, constată că Judecătoria Deva

este competentă să soluționeze prezenta pricină, în raport de dispozițiile art.

5 C. proc. civ., instanța în circumscripția căreia se află sediile celor doi

pârâți, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Deva.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 21 martie 2013.

Procesat de GGC - AS

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-05-21
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2755/2013
suma de 778.991 RON, reprezentând diferența dintre costul mediu lunar și contribuția lunară de întreținere. Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut în esență că atâta timp cât persoanele în drept, respectiv aparținătorii sau direcți
ÎCCJ 2011-04-13
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2219/2011
ind de asistent personal, la baza acestei constatări și a măsurilor dispuse stând evaluarea și reevaluarea complexă a reclamantului de către Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap din cadrul Consiliului Județean Hunedoara și C
ÎCCJ 2012-02-01
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 573/2012
565.999 lei s-a făcut în lipsa actului administrativ impus de lege. Alin. (1) al art. 2 din ordinul menționat prevede, de asemenea, că o persoană cu handicap poate fi admisă într-un centrul rezidențial din alt județ numai în situația în car
ÎCCJ 2011-06-17
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3545/2011
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Sesizarea instanței de fond Prin acțiunea formulată, reclamanta S.V. în contradictoriu cu pârâtele Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Ha
ÎCCJ 2011-02-11
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 847/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin Sentința nr. 116 din 27 aprilie 2010, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și f
Sursă