ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1552/2019

HOTĂRÂRE

26.09.2019

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1552/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Deliberând asupra cererii de față, are în vedere următoarele:

Prin cererea înregistrată la 19.10.2018 sub nr. x/2018 pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București, reclamantul A. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună instituirea curatelei pentru intimata B., pe motiv că aceasta are vârsta de 79 ani și a fost diagnosticată cu maladia Alzheimer de mai bine de 7 ani.

La primul termen de judecată, reclamantul a formulat o cerere de modificare a acțiunii, în sensul că a solicitat punerea sub interdicție a pârâtei B. și numirea sa în calitate de tutore.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 164 și urm. C. civ.

Prima instanță învestită, Judecătoria sectorului 3 București a invocat, din oficiu, excepția necompetenței sale teritoriale și, prin Sentința civilă nr. 1829 din 26 februarie 2019, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a stabilit că sunt incidente dispozițiile art. 936 C. proc. civ. potrivit cărora cererea de punere sub interdicție judecătorească a unei persoane se soluționează de instanța de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliu, iar în aprecierea noțiunii de "domiciliu", în sens procesual, a avut în vedere locul unde persoana fizică locuiește efectiv.

În aceste condiții, reținând că persoana a cărei punere sub interdicție se solicită are locuința în Ștefănești, jud. Argeș, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei sectorului 3 București și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.

Învestită prin declinare, Judecătoria Pitești, la termenul din 26.06.2019, a invocat din oficiu excepția necompetenței sale teritoriale, iar prin Sentința civilă nr. 4350 din 26 iunie 2019 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 3 București, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

Judecătoria Pitești a constatat că sunt incidente dispozițiile art. 936 C. proc. civ.

În ceea ce privește interpretarea noțiunii de "domiciliu" a apreciat că, sub aspectul competenței teritoriale de soluționare a cauzei, nu prezintă relevanță reședința persoanei ce urmează a fi pusă sub interdicție, care locuiește temporar în orașul Ștefănești, jud. Argeș, ci domiciliul său stabil, care este în sectorul 3 București.

Învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte are în vedere următoarele:

Obiectul judecății îl constituie punerea sub interdicție judecătorească a unei persoane, respectiv a pârâtei B., care locuiește în prezent, așa cum rezultă din ancheta socială efectuată de Direcția Asistență Legislativă -Serviciul Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei sectorului 3 București, fără forme legale în orașul Ștefănești, județul Argeș, într-o locuință pe care o are în proprietate.

Conform art. 936 C. proc. civ. "Cererea de punere sub interdicție judecătorească a unei persoane se soluționează de instanța de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul" .

Pe de altă parte, dispozițiile art. 114 din același cod prevăd că, dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.

Prevederile art. 936 C. proc. civ. reglementează o normă specială de competență teritorială absolută în materia punerii sub interdicție, mai exact o normă de ordine publică, având în vedere că privește capacitatea persoanei fizice. Astfel, competența de soluționare a cererii de punerii sub interdicție a unei persoane aparține numai instanței de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul.

Înalta Curte constată că problema care a generat ivirea prezentului conflict de competență privește interpretarea diferită pe care cele două instanțe aflate în conflict au dat-o noțiunii de domiciliu.

Domiciliul persoanei fizice, astfel cum este reglementat de art. 87 C. civ., este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală. Dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate, potrivit art. 91 alin. (1) din același act normativ.

Instanța reține că noțiunea de domiciliu la care fac trimitere textele de lege enunțate mai sus vizează, locuința unde se găsește în fapt persoana a cărei ocrotire se solicită, pentru a-i putea fi asigurat și respectat dreptul la apărare și pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluționării cauzei. Așadar, această noțiune trebuie interpretată în sens larg, neprezentând relevanță acea locuința a persoanei, care este menționată în actul de identitate, ci locuința ei efectivă.

Așa cum rezultă din ancheta socială efectuată de Direcția Asistență Legislativă - Serviciul Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei Sectorului 3 București, intimata B. locuiește în orașul Ștefănești, județul Argeș, într-una din locuințele pe care le are în proprietate, dându-i acesteia, astfel, valoare juridică de domiciliu.

Față de această situație de fapt, în scopul determinării competenței teritoriale, Înalta Curte va ține seama de locuința efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la necesitățile probatorii și la măsurile de ocrotire ce trebuie dispuse în cauză, circumstanțe în raport de care domiciliul menționat în cartea de identitate, respectiv Calea x, București, apare ca fiind lipsit de relevanță.

Așa fiind, cum intimata locuiește efectiv în orașul Ștefănești, județul Argeș, care se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Pitești, aceasta este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea de punere sub interdicție judecătorească ce face obiectul litigiului ce a generat prezentul conflict de competență.