ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2494/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Procedura în fața

primei instanțe

de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București la data de 12 august 2010, reclamantul C.D., în contradictoriu

cu pârâta Autoritatea Națională pentru Cetățenie, a solicitat să se constate

refuzul nejustificat al A.N.C. de a-i soluționa cererea de redobândire a

cetățeniei române; obligarea pârâtei la analizarea și avizarea cererii sale de

redobândire a cetățeniei române în termen de maxim 30 de zile de la rămânerea

irevocabilă a hotărârii instanței de judecată și la emiterea și comunicarea

Ordinului de redobândire a cetățeniei; obligarea pârâta să plătească suma de

100 RON pe fiecare zi de întârziere, cu titlu de daune interese, de la data

introducerii acțiunii și până la data comunicării Ordinului de redobândire a

cetățeniei, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că a depus cerere de redobândire a cetățeniei

române în data de 28 aprilie 2010 la A.N.C., iar în data de 30 iunie 2010 a

formulat și înregistrat cererea de urgentare a soluționării dosarului, însă

până în prezent pârâta nu s-a pronunțat pe cererea sa.

Pârâta Autoritatea

Națională pentru Cetățenie, la termenul din data de 04 aprilie 2011 a comunicat

instanței că cererea de redobândire a cetățeniei române a fost aprobată prin

emiterea Ordinului nr. 176/P din 31 martie 2011, urmând ca reclamantul să

depună jurământul de credință față de țară în fața șefului misiunii diplomatice

din țara în care domiciliază, potrivit prev. art. 20 alin. (6) Legea nr.

21/1991 republicată.

În raport de această

împrejurare, apărătorul reclamantului a solicitat să se ia act că primele două

capete de cerere au rămas fără obiect, însă insistă în cererea de comunicare a

Ordinului de redobândire a cetățeniei române și de plată a cheltuielilor de

judecată.

instanțe prin Sentința nr. 2731 din 5 aprilie 2011, Curtea de Apel București a

admis în parte acțiunea formulată de reclamantul C.D. în contradictoriu cu pârâta

Autoritatea Națională pentru Cetățenie și a obligat pârâta să comunice

reclamantului Ordinul de redobândire a cetățeniei române în termen de 30 de

zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii.

Totodată, Curtea de

apel a respins primele două capete de cerere ca rămase fără obiect, precum și

cererea de acordare a cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, că având în vedere că

cererea de redobândire a cetățeniei române a fost aprobată prin emiterea

Ordinului nr. 176/P din 31 martie 2011, cererile de obligare a pârâtei la

avizarea cererii și la emiterea ordinului au rămas fără obiect.

În ceea ce privește

la cererea de comunicare a Ordinului, prima instanță, constatând că Ordinul de

redobândire a cetățeniei române a fost emis, a apreciat cererea ca fiind

fondată.

Cu privire la cererea

de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, judecătorul fondului

a constatat că reclamantul s-a adresat instanței de contencios administrativ la

trei luni de la înregistrarea cererii la A.N.C., astfel că nu se putea vorbi la

data înregistrării cererii de un refuz nejustificat al pârâtei cu privire la

soluționarea cererii de redobândire a cetățeniei române.

reclamantului

Împotriva sentinței

Curții de apel, a declarat recurs reclamantul C.D., considerând-o nelegală și

netemeinică.

În motivarea căii de

atac se menționează că sentința instanței de fond este lipsită de temei legal

și a fost dată cu aplicarea greșită a legii, întrucât deși instanța a admis

parțial acțiunea, a respins în mod nefondat acordarea cheltuielilor de

judecată.

De asemenea,

recurentul a mai susținut că cererea sa de redobândire a fost soluționat la

circa 1 an de zile de la înregistrarea cererii sale, cu depășirea termenului de

5 luni prevăzut de art. 16 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, situație ce ar fi

trebuit sancționată de instanța de fond.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința

atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de recurentul-reclamant C.D.,

cât și potrivit art. 304

1

C. proc. civ., sub toate aspectele, Înalta

Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele expuse în

continuare.

Prima instanță a

respins capetele de cerere prind constatarea refuzului nejustificat al A.N.C.

de a-i soluționa cererea de redobândire a cetățeniei române și obligarea

pârâtei la analizarea și avizarea cererii sale de redobândire a cetățeniei

române în termen de maxim 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii

instanței de judecată, reținând că ordinul de redobândire a cetățeniei române a

fost emis.

Potrivit

dispozițiilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ. "Partea care cade în

pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată".

De la această regulă

există și excepția prevăzută de dispozițiile art. 275 C. proc. civ., potrivit

cărora "pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile

reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară

numai dacă a fost în întârziere înainte de chemarea în judecată".

În cauza dedusă

judecății, reclamantul C.D. a formulat cererea de chemare în judecată la data

de 12 august 2010 invocând existența unui refuz nejustificat din partea

Autorității Naționale pentru Cetățenie, prin nesoluționarea, în termen, deși

cererea de redobândire a cetățenie române fusese depusă la Autoritatea

Națională pentru Cetățenie la 28 aprilie 2010.

Înalta Curte,

constată că problema de drept care trebuie dezlegată în soluționarea recursului

este aceea de a cerceta dacă cererea de obligare a pârâtei la plata

cheltuielilor de judecată, formulată de reclamant în fața instanței de fond, se

încadrează în vreuna dintre ipotezele reglementate de art. 274 alin. (1) și

art. 275 C. proc. civ., astfel cum au fost redate mai sus.

În ceea ce privește

condiția stabilită de art. 274 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că partea

care este obligată la plata cheltuielilor de judecată trebuie să fie

"căzută în pretenții", Înalta Curte constată că aceasta nu este

îndeplinită în ceea ce o privește pe pârâta Autoritatea Națională pentru

Cetățenie.

De asemenea, din

actele aflate la dosar rezultă că la data de 05 octombrie 2010, pârâta

Autoritatea Națională pentru Cetățenie, i-a pus în vedere reclamantului C.D.,

printr-o adresă, ca până la data de 12 ianuarie 2011 să-și completeze dosarul

de cetățenie cu copie legalizată a certificatului de naștere a bunicului A.,

iar ulterior la data de 31 martie 2011 a fost emis ordinul de redobândire a

cetățeniei române.

Dezlegarea dată de

către instanță acțiunii, de respingere a primelor două capete de cerere ca

rămase fără obiect, face imposibilă aplicarea dispozițiilor art. 274 alin. (1)

C. proc. civ., neputându-se reține o "cădere în pretenții" a

pârâtului, având în vedere că nu s-a constatat o culpă a autorității

reprezentată de "refuzul nejustificat" de a da curs pretențiilor

reclamantului, ordinul fiind emis și comunicat reclamantului.

Prin urmare, demersul

judiciar al reclamantului, în mod obiectiv nu a mai putut fi finalizat printr-o

hotărâre judecătorească de obligare a autorității pârâte la satisfacerea

pretențiilor deduse judecății și, prin urmare nici nu-l putea obliga pe pârât

la cheltuieli de judecată, acesta neavând o atitudine procesuală de opoziție

sau de nerecunoaștere a dreptului pretins de reclamant.

soluției instanței de recurs

Pentru considerentele

expuse, Înalta Curte constată că, în mod legal, instanța de fond a respins

obligarea instituției pârâtă la plata cheltuielilor de judecată către reclamant

și, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.,

coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările

ulterioare, va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de C.D. împotriva Sentinței nr. 2731 din 5 aprilie 2011 a Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 18 mai 2012.

Procesat

de GGC - NN