ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4932/2011

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin contestația formulată la data de 31 martie 2011 în Dosarul nr. 2836/1/2011, petenta C.M.S. a solicitat anularea încheierii nr. 1511 din 18 februarie 2011 date de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, în Dosarul nr. 6005/1/2010, arătând, în esență, că strămutarea judecării Dosarului nr. 11485/180/2009 de la Judecătoria Bacău la Judecătoria Tulcea, a fost dispusă, prin încheierea atacată, pe baza unor susțineri nereale și nu îi permite petentei să aibă parte de o judecată onestă, deoarece petenta are o vârstă înaintată și este grav bolnavă. Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimații C.C. și C.N.

au solicitat respingerea contestației ca inadmisibilă, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 40 alin. (4) C. proc. civ., hotărârea asupra strămutării nu este supusă niciunei căi de atac, iar, pe de altă parte, contestația în anulare întemeiată pe prevederile art. 318 C. proc. civ. poate fi formulată doar împotriva hotărârilor instanțelor de recurs, în timp ce obiectul unei contestații întemeiate pe prevederile art. 318 C. proc. civ. îl poate forma numai o hotărâre irevocabilă prin care s-a soluționat un recurs împotriva unei decizii date în apel. Față de excepția inadmisibilității contestației în anulare invocată de către intimați, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată și o va admite ca atare.

În conformitate cu art. 40 alin. ultim C. proc. civ., h otărârea asupra strămutării nu este supusă niciunei căi de atac. Întrucât norma nu distinge, nu este posibilă exercitarea, împotriva hotărârii asupra strămutării, a niciunei căi extraordinare de atac, nici a celor de reformare, precum recursul, nici a celor de retractare, precum contestația în anulare și revizuirea. În aceste condiții, este inadmisibilă în cauză promovarea unei contestații în anulare împotriva încheierii prin care s-a admis strămutarea judecății, concluzie susținută și prin referirea la dispozițiile art. 318 C. proc. civ., care prevăd explicit că această cale de atac poate fi formulată doar împotriva hotărârilor pronunțate în soluționarea unui recurs, condiție ce nu este întrunită în privința hotărârii date asupra strămutării judecății.

Pe de altă parte, petenta nu invocă niciunul dintre motivele prevăzute de art. 317 sau 318 C. proc. civ., ce reprezintă temeiul juridic al contestației în anulare, din motivarea cererii rezultând că petenta este nemulțumită de soluția de admitere a strămutării, formulând critici de nelegalitate a hotărârii Înaltei Curți. Or, și din această perspectivă cererea din cauză este inadmisibilă, nefiind întrunite condițiile legale pentru declararea căii extraordinare de atac, a căror verificare este legată de însuși exercițiul dreptului de a promova calea de atac a contestației în anulare. În raport de considerentele expuse, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea contestația formulată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de C.M.S. împotriva încheierii nr. 1511 din 18 februarie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 8 iunie 2011.