ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4932/2011

Asupra cauzei de față,

constată următoarele:

Prin contestația formulată

la data de 31 martie 2011 în Dosarul nr. 2836/1/2011, petenta C.M.S. a solicitat

anularea încheierii nr. 1511 din 18 februarie 2011 date de Înalta Curte de Casație

și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, în Dosarul nr. 6005/1/2010,

arătând, în esență, că strămutarea judecării Dosarului nr. 11485/180/2009 de la

Judecătoria Bacău la Judecătoria Tulcea, a fost dispusă, prin încheierea atacată,

pe baza unor susțineri nereale și nu îi permite petentei să aibă parte de o judecată

onestă, deoarece petenta are o vârstă înaintată și este grav bolnavă.

Prin întâmpinarea formulată

în cauză, intimații C.C. și C.N. au solicitat respingerea contestației ca inadmisibilă,

întrucât, potrivit dispozițiilor art. 40 alin. (4) C. proc. civ., hotărârea asupra

strămutării nu este supusă niciunei căi de atac, iar, pe de altă parte, contestația

în anulare întemeiată pe prevederile art. 318 C. proc. civ. poate fi formulată doar

împotriva hotărârilor instanțelor de recurs, în timp ce obiectul unei contestații

întemeiate pe prevederile art. 318 C. proc. civ. îl poate forma numai o hotărâre

irevocabilă prin care s-a soluționat un recurs împotriva unei decizii date în apel.

Față de excepția inadmisibilității

contestației în anulare invocată de către intimați, Înalta Curte constată că excepția

este întemeiată și o va admite ca atare.

În conformitate cu

art. 40 alin. ultim C. proc. civ., h

otărârea asupra strămutării nu este supusă niciunei

căi de atac.

Întrucât norma nu distinge,

nu este posibilă exercitarea, împotriva hotărârii asupra strămutării, a niciunei

căi extraordinare de atac, nici a celor de reformare, precum recursul, nici a celor

de retractare, precum contestația în anulare și revizuirea.

În aceste condiții, este

inadmisibilă în cauză promovarea unei contestații în anulare împotriva încheierii

prin care s-a admis strămutarea judecății, concluzie susținută și prin referirea

la dispozițiile art. 318 C. proc. civ., care prevăd explicit că această cale de

atac poate fi formulată doar împotriva hotărârilor pronunțate în soluționarea unui

recurs, condiție ce nu este întrunită în privința hotărârii date asupra strămutării

judecății.

Pe de altă parte, petenta

nu invocă niciunul dintre motivele prevăzute de art. 317 sau 318 C. proc. civ.,

ce reprezintă temeiul juridic al contestației în anulare, din motivarea cererii

rezultând că petenta este nemulțumită de soluția de admitere a strămutării,

formulând critici de nelegalitate

a hotărârii Înaltei Curți.

Or, și din această perspectivă

cererea din cauză este inadmisibilă, nefiind întrunite condițiile legale pentru

declararea căii extraordinare de atac, a căror verificare este legată de însuși

exercițiul dreptului de a promova calea de atac a contestației în anulare.

În raport de considerentele

expuse, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea contestația formulată în

cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă

contestația în anulare formulată de C.M.S. împotriva încheierii nr. 1511 din 18

februarie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă

și de proprietate intelectuală.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 8 iunie 2011.