ÎCCJ, decizie (scj.ro #85240)

20.

Contestație în anulare. Greșeală materială a deciziei atacate

C.

proc. civ., art. 318 alin.1

Greșeala materială la care se

referă art. 318 alin. 1 C. proc. civ. trebuie să fie incidentă, săvârșită de

instanță, ca urmare a omiterii sau confundării unor elemente sau date materiale

importante, determinante. Rezultă că acest text vizează numai greșeli de fapt

involuntare și nu greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de

interpretare a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident

procedural.

I.C.C.J.,

secția de contencios administrativ și fiscal,

decizia

nr.4603 din 24 iunie 2004

S.C. M. S.A. Suceava, a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei nr.

4039 pronunțată de Curtea Supremă de Justiție – Secția de contencios

administrativ la data de 20 noiembrie 2003, fiind invocate drept temei

dispozițiile art. 318 C. proc. civ., în sensul că hotărârea instanței de recurs

a fost rezultatul unei greșeli materiale.

Contestatoarea a motivat că, în mod eronat, a fost respins ca tardiv recursul

său, instanța reținând greșit că sentința recurată a fost comunicată la 21 mai

2003, iar încheierea de suspendare a executării procesului-verbal de control,

pronunțată la 14 februarie 2003 nu a fost comunicată, așa că trebuia să se

constate că pentru aceasta era în termen de recurs. De asemenea, sentința

recurată nu a fost comunicată și primită de reprezentantul său legal, primirea

fiind efectuată de o persoană fără calitate legală, cel care a primit

fiind juristul unității.

Contestația este nefondată.

În conformitate cu prevederile art. 318 C. proc. civ., hotărârile instanțelor

de recurs  mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este

rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau

admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre

motivele de modificare sau de casare.

Rezultă că greșeala materială la care se referă art. 318 alin. 1 C. proc. civ.

trebuie să fie incidentă, săvârșită de instanță, ca urmare a omiterii sau

confundării unor elemente sau date materiale importante, determinante în

soluționarea formulată de instanța a cărei hotărâre este atacată . Rezultă că

acest text vizează numai greșeli de fapt involuntare și nu greșeli de judecată,

respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale sau

de rezolvare a unui incident procedural.

Susținerile contestatoarei privind comunicarea  și primirea sentinței

recurate se constată că nu îndeplinesc cerințele art. 318 C. proc. civ., dar

sunt și interpretate eronat, iar efectele unei suspendări se produc până la

soluționarea litigiului.

În raport de considerentele  expuse, motivele invocate de contestatoare

sunt nefondate, neregăsindu-se în  temeiurile și prevederile art. 318

alin.1 C. proc. civ., astfel că s-a respins  ca nefondată contestația în

anulare.