ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 535/2019

Deliberând asupra căii de atac declarate de petenta condamnată A. împotriva deciziei penale nr. 81 din data de 08 august 2019, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019;

Prin decizia penală nr. 81 din data de 08 august 2019, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019, în baza art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatoarea A. împotriva sentinței penale nr. 122 din 21 iunie 2019 pronunțată de Tribunalul Vaslui. În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligată contestatoarea la plata către stat a sumei de 200 RON reprezentând cheltuielile judiciare avansate pentru soluționarea prezentei contestații.

Pentru a dispune astfel, s-a reținut că prin sentința penală nr. 122 din 21.06.2019 pronunțată de Tribunalul Vaslui, în dosarul nr. x/2019, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Vaslui. În baza art. 47 C. proc. pen. și art. 50 C. proc. pen., art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., s-a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare, formulată de condamnata A., deținută în prezent Penitenciarul de Femei Ploiești-Târgșorul Nou, jud. Prahova, în executarea pedepsei de 3 ani, 2 luni și 20 zile închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 160/2018 a Tribunalului Vaslui, în favoarea Tribunalului Prahova.

S-a reținut că la data de 06.05.2019, a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui, sub nr. x/2019, cererea având ca obiect contestație la executare formulată de B. și A. În cauza 844/89/2019, la termenul din 04.06.2019, s-a dispus disjungerea cererii având ca obiect contestație la executare referitor la A., efectuarea de copii de pe cerere și celelalte acte din dosar, formându-se cauza înregistrată sub nr. x/2019.

În motivarea cererii, în esență, s-a arătat că pedeapsa este prea aspră, contestatoarea are probleme de sănătate, regretă comiterea faptei, solicitând aplicarea unei pedepse cu suspendare sau executarea acesteia în arest la domiciliu.

Cererea nu a fost motivată în drept și s-a atașat situația juridică, sentința penală nr. 160 din 28.11.2018 a Tribunalului Vaslui. S-a depus un înscris în ședința din 4.06.2019 reprezentând o scrisoare adresată de contestatoare soțului, condamnatul B., prin Serviciul Registratură al instanței s-au depus două memorii, unul la 7.06.2019 și unul la 11.06.2019.

S-a reținut că din situația juridică atașată la dosar rezultă că persoana privată de libertate A. execută o pedeapsă de 3 ani, 2 luni și 20 zile închisoare aplicată prin sentința penală nr. 160 din 28.11.2018 a Tribunalului Vaslui în Penitenciarul de Femei Ploiești- Târgșorul Nou.

La termenul din data de 04.06.2019, instanța a invocat, din oficiu, excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Vaslui.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat că persoana privată de libertate A. a fost condamnata prin sentința penală nr. 160 din 28.11.2018 a Tribunalului Vaslui la o pedeapsă de 3 ani, 2 luni și 20 zile închisoare.

Condamnata și-a însușit contestația la executare formulată de soțul său, condamnatul B., prin care a arătat că pedeapsa este prea aspră, contestatoarea are probleme de sănătate, regretă comiterea faptei, solicitând aplicarea unei pedepse cu suspendare sau executarea acesteia în arest la domiciliu.

S-a constatat că raportat motivelor invocate, cererea formulată de condamnată s-ar putea circumscrie prevederilor art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., potrivit cărora, când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, se poate formula contestație la executare.

Potrivit alin. (2) al art. 598 din C. proc. pen., în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d), contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută.

Potrivit situației juridice, A. execută pedeapsa în Penitenciarul de Femei Ploiești- Târgșorul Nou.

Față de acestea, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Vaslui și în baza art. 47 C. proc. pen. și art. 50 C. proc. pen., art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., s-a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare, formulată de condamnata A., în executarea pedepsei de 3 ani, 2 luni și 20 zile închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 160/2018 a Tribunalului Vaslui, în favoarea Tribunalului Prahova.

Împotriva acestei sentințe a formulat contestație contestatoarea A., invocând în esență, că pedeapsa este prea aspră. De asemenea, a mai arătat că și soțul său este arestat și cei doi copii au rămas singuri, neputându-se descurca și a solicitat admiterea contestației.

Analizând admisibilitatea căii de atac formulate, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel Iași a reținut că potrivit dispozițiilor din Partea specială, Titlul III, Capitolul III

1

C. proc. pen., admisibilitatea căii de atac a contestației este condiționată de exercitarea acesteia potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate

În conformitate cu art. 425

1

alin. (1) din C. proc. pen., calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel.

Potrivit art. 50 alin. (4) din C. proc. pen., hotărârea de declinare a competenței nu este supusă căilor de atac.

În speță, contestatoarea a exercitat calea de atac a contestației împotriva unei hotărâri definitive pronunțată de Tribunalul Vaslui de declinare a competenței, așadar împotriva unei hotărâri nesusceptibile a fi reformată prin exercitarea de căi de atac, în condiții nereglementate de codificarea procesual penală.

În raport cu cele expuse, contestația formulată de contestatoarea A. s-a constatat că este inadmisibilă și s-a dispus respingerea ca atare în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., fără a se proceda la o analiză a temeiniciei. Reținând culpa procesuală a contestatoarei în formularea unei căi de atac inadmisibile, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., s-a dispus obligarea la plata către stat a sumei de 200 RON reprezentând cheltuielile judiciare avansate pentru soluționarea prezentei contestații.

Împotriva deciziei penale penale nr. 81 din data de 08 august 2019, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019, petenta A. a formulat prezenta cale de atac.

Examinând calea de atac declarată de petenta condamnată A. împotriva deciziei penale nr. 81 din data de 08 august 2019, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019, din perspectiva admisibilității, Înalta Curte constată următoarele:

Decizia împotriva căreia petenta A. a formulat prezentul demers judiciar- este definitivă, întrucât nu este prevăzută de lege nicio cale de atac ordinară sau extraordinară.

Potrivit dispozițiilor art. 50 alin. (4) din C. proc. pen., hotărârea de declinare a competenței nu este supusă căilor de atac.

Totodată, în materia contestației, reglementată de dispozițiile art. 425

1

alin. (1) din C. proc. pen., calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel, iar potrivit alin. (7) al aceluiași articol, contestația se soluționează prin decizie, care nu este supusă niciunei căi de atac.

Petenta A. a formulat calea de atac împotriva deciziei prin care i-a fost respinsă ca inadmisibilă contestația împotriva sentinței prin care s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei ce avea ca obiect contestație la executare.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și al principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților, și din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituția României.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

În consecință, petentei A. nu îi este recunoscut demersul judiciar împotriva deciziei penale nr. 81 din data de 08 august 2019, pronunțată de Curtea de Apel Iași, întrucât acesta a fost formulat împotriva unei decizii definitive, cum, de altfel, era și sentința ce a făcut obiectul soluției atacate.

Pentru considerentele anterior expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac declarată de petenta condamnată A. împotriva deciziei penale nr. 81 din data de 08 august 2019, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petenta la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petentă, în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac declarată de petenta condamnată A. împotriva deciziei penale nr. 81 din data de 08 august 2019, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019.

Obligă petenta la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petentă, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 octombrie 2019.