ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.09.2019

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 443/2019

HOTĂRÂRE
25.09.2019
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 443/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra cauzei penale de față;

În baza actelor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 482 din 24 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în Dosarul nr. x/2019, a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VI din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 invocată de condamnații-contestatori A., B. și C.

În temeiul art. 432 din C. proc. pen. a fost respinsă ca neîntemeiată contestația în anulare formulată de condamnații-contestatori A., B. și C. împotriva Deciziei penale nr. 446 din 12 iunie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Iulia în Dosarul nr. x/2017.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. fiecare contestator a fost obligat la plata sumei de câte100 RON cheltuieli judiciare avansate de stat.

Referitor cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate art. VI din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 invocată de condamnații-contestatori A., B. și C.,Curtea de Apel Alba Iulia a reținut următoarele:

La termenul de judecată din 21 iunie 2019 contestatorii A., B. și C. au invocat excepția de neconstituționalitate art. VI din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2018.

În motivarea cererii s-a arătat că textul de lege menționat încalcă prevederile art. 16 alin. (1) și 21 alin. (1), (2) și (3) din Constituție și are următorul conținut:

(1) Dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2020. În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători.

(2) În cauzele penale, dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanță începând cu 1 ianuarie 2020. Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanță începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, se judecă în complet format din 2 judecători."

În cauză, Curtea de Apel a constată că primul alineat al art. VI din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 nu privește cauzele penale, astfel că, văzând prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, mai sus menționate, a constată că excepția invocată este inadmisibilă.

Cât privește cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a celui de-al doilea alineat al art. VI din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2018, instanța a arătat că nu are legătură cu soluționarea cauzei.

S-a arătat că prin art. VI alin. (2) al Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 s-a amânat aplicarea acestei dispoziții privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători doar la cauzele care au fost înregistrate în primă instanță începând cu 1 ianuarie 2020 și s-a prevăzut că apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanță începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, se judecă în complet format din 2 judecători. Prin urmare, instanța a constatat că este, irelevantă data înregistrării cauzelor în apel, data înregistrării pe rolul primei instanțe a cauzei fiind cea care prin raportare la care se determină numărul de judecători care compun completul de judecată din apel.

Împotriva dispoziției de respingere cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VI din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 cuprinse în minuta deciziei penale nr. 482 din 24 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în Dosarul nr. x/2019, în termen legal, contestatorii B., C. și A. au formulat recursurile de față.

În esență, contestatorii au solicitat, prin apărător, admiterea recursurilor desființarea, în parte a deciziei și, în rejudecare, admiterea cererii și sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată.

Concluziile părților au fost consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, nemaifiind reluate.

Examinând recursurile declarate de condamnații B., C. și A. împotriva dispoziției de respingere cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VI din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 cuprinse în minuta Deciziei penale nr. 482 din 24 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția Penală, în Dosarul nr. x, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate pentru considerentele ce se vor arăta în continuare următoarele:

Reglementând condițiile de admisibilitate a unei cereri de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate, art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, prevede că aceasta trebuie să îndeplinească cumulativ anumite condiții: să fie ridicată în fața instanțelor de judecată, la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanță ori de procuror, în cauzele în care participă; să vizeze neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare; să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale și să aibă legătură cu soluționarea cauzei, în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

Analiza îndeplinirii cumulative a condițiilor prevăzute de Legea nr. 47/1992 nu trebuie, însă, să se realizeze formal. Ca orice mijloc procedural, excepția de neconstituționalitate nu poate fi utilizată decât în scopul și cu finalitatea prevăzute de lege, respectiv pentru verificarea constituționalității unei dispoziții legale care are legătură cu soluționarea cauzei.

În consecință, în cadrul examenului de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, instanța trebuie să analizeze, implicit, și corectitudinea folosirii mijlocului procedural în scopul pentru care a fost prevăzut de lege. Sub acest aspect, în mod constant, instanțele judecătorești au statuat că cererea de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate este inadmisibilă atunci când vizează, în realitate, o chestiune de interpretare și aplicare a legii sau atunci când tinde la modificarea sau completarea unor dispoziții normative.

Fiind un incident apărut în cadrul unui litigiu, invocarea unei excepții de neconstituționalitate impune justificarea unui interes de către autorul cererii.

Înalta Curte constată că prevederile art. VI alin. (2) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 a cărui neconstituționalitate a fost invocată, nu au legătură cu soluționarea cauzei.

La data de 22.06.2017, a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, secția penală cauza ce a format obiectul dosarului nr. x/2017, motiv pentru care în mod corect, în baza art. IV din Legea nr. 207/2018, apelul declarat împotriva sentinței pronunțate în această cauză s-a judecat în complet format din doi judecători și nu din trei.

Împrejurarea că prin art. VI al Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 s-a amânat aplicarea dispoziției privind judecarea cauzelor în apel în complet format din 3 judecători doar la cauzele înregistrate pe rolul primei instanțe începând cu data de 1 ianuarie 2020 nu are relevanță, această dispoziție neaducând nicio modificare art. IV din Legea nr. 207/2018 (dispoziție tranzitorie), ci doar art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004.

În concret, în baza art. IV din Legea nr. 207/2018 se judecă în complet de 3 judecători doar apelurile declarate împotriva cauzelor înregistrate pe rolul primei instanțe începând cu data de 23 iulie 2018, iar în baza art. VI alin. (2) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 s-a stabilit că această dispoziție se aplică doar cauzelor înregistrate pe rolul primei instanțe anterior intrării în vigoare a ordonanței (deci între 23 iulie 2018 și 15 octombrie 2018) și respectiv după data de 1 ianuarie 2020, fiind excluse doar cauzele înregistrate pe rolul primei instanțe între 16 octombrie 2018 - 31 decembrie 2019.

Referitor la examenul legăturii cu cauza, Înalta Curte apreciază că acesta trebuie făcut în concret, prin raportare la interesul specific al celui care a invocat excepția și înrâurirea pe care dispoziția legală considerată neconstituțională o are în speță. Stabilirea existenței interesului se face pe calea verificării pertinenței excepției în raport cu procesul în care a intervenit, astfel încât, decizia Curții Constituționale în soluționarea excepției să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul principal.

Fiind expresia cerinței pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, legătura cu soluționarea cauzei poate fi stabilită numai în urma unei analize concrete a particularităților speței, prin evaluarea atât a "aplicabilității textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și a necesității invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate" (Decizia nr. 591 din 21 octombrie 2014 a Curții Constituționale, publicată în MO nr. 916 din 16 decembrie 2014).

Înalta Curtea constată că în mod corect instanța de fond a arătat că perioadele vizate de art. VI din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2018: 23 iulie 2018 - 15 octombrie 2018, 16 octombrie 2018 - 31 decembrie 2018 și respectiv 1 ianuarie 2010 și ulterior, nu au nicio legătură cu data înregistrării pe rolul primei instanțe a cauzei în care s-a pronunțat decizia a cărei desființare s-a solicitat pe calea contestației în anulare.

Prin urmare, doar în situația cauzelor înregistrate pe rolul primei instanțe începând cu data de 23 iulie 2018 apelurile declarate împotriva sentințelor pronunțate în prima instanță se judecă în complet format din 3 judecători.

Referirea recurenților la Hotărârea Colegiului de conducere al Curții de Apel Alba Iulia nr. 49 din 19 iulie 2018, care se-ar aplica tuturor cauzelor aflate pe rolul organelor judiciare la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 207/2018, nu sunt de natură a demonstra existența vreunei legături cu soluționarea cauzei, în sensul prevăzut de art. 29 din Leghea nr. 47/1992, deoarece modalitatea de soluționare a cauzelor - în complet de 2 judecători sau de 3 judecători - în funcție de o anumită dată sau de un anumit moment procesual, nu este stabilită de colegiul de conducere, ci de legiuitor care, în situația de față a avut în vedere cauzele înregistrate pe rolul primei instanțe începând cu data de 23 iulie 2018.

Pentru considerentele expuse, se vor respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții B., C. și A. împotriva dispoziției de respingere cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VI din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 cuprinse în minuta deciziei penale nr. 482 din 24 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția Penală, în dosarul nr. x/2019.

Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen. recurenții vor fi obligați la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții B., C. și A. împotriva dispoziției de respingere cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VI din O.U.G. nr. 92/2018 cuprinse în minuta deciziei penale nr. 482 din 24 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția Penală, în Dosarul nr. x/2019.

Obligă recurenții la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 septembrie 2019.

Procesat de GGC - LM

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2018-11-29
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 95/2019
cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 315 alin. (2) lit. d) C. proc. civ. pen.. și a dispozițiilor art. 549 1 alin. (1) C. proc. civ. pen.. la data de 16 ianuarie 2019. În raport cu aceste dispoziții, având în vedere că
ÎCCJ 2019-09-17
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 181/2019
misibilă în raport de competența Curții Constituționale care, în jurisprudența sa, a reținut că prin exercitarea controlului de constituționalitate nu se poate proceda la adăugarea de noi prevederi în cuprinsul normelor invocate a fi necons
ÎCCJ 2019-05-20
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 131/2019
să fie date în competența jurisdicției constituționale, sub forma unei excepții de neconstituționalitate. Or, pentru a proceda la sesizarea Curții Constituționale, așa cum s-a mai arătat în cele ce preced, trebuie să existe o legătură între
ÎCCJ 2019-02-28
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 131/2019
realitate, se tinde la extinderea, dincolo de litera și spiritul lor, a textelor de lege apreciate ca neconstituționale, ceea ce este în mod evident inadmisibil, întrucât Curtea Constituțională ar deveni legiuitor pozitiv. Finalitatea excep
ÎCCJ 2019-04-15
0,94
ÎCCJ, Decizia nr. 100/2019
fost generată de modalitatea în care instanța de apel a interpretat dispozițiile legale a căror pretinsă neconstituționalitate este invocată și în prezenta cale de atac, prin încheierea din data de 15 noiembrie 2018. Or, interpretarea și ap
Sursă