ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2801/2018

Prin cererea înregistrată la Tribunalul București la nr. x/2015, reclamantul A. a chemat în judecată pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, B., C., D. și E. și a solicitat anularea hotărârii nr. 164 emisă la data de 25.03.2015 de Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării în dosarul nr. x

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 2 și 7 din Legea nr. 554/2004, O.G. nr. 137/2000 și O.G. nr. 2/2001.

Prin sentința civilă nr. 7794/10.11.2015 a fost admisă excepția necompetenței materiale a Tribunalului București, invocată din oficiu, și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, cauza fiind trimisă spre competentă soluționare acestei instanțe.

Prin sentința nr. 804 din 10 martie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta, cu invocarea dispozițiilor art. 20 și urm. din Legea nr. 554/2004, a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii formulate.

În motivarea recursului, a arătat că "F." este una dintre campaniile sociale de siguranță rutieră susținute de A., la nivel național și internațional, cu scopul de a conștientiza automobiliștii (femei și bărbați) cu privire la riscurile din traficul rutier și de a-i solidariza cu privire la purtatul centurii de siguranță, realizată în colaborare cu Agenția S.C. G. S.R.L., conform protocolului de colaborare nr. 1491.1/30.07.2014, conceptul campaniei încriindu-se în sfera "Deceniului Mondial al Siguranței Rutiere 2011 - 2020" lansat de Organizația Națiunilor Unite cu scopul declarat de reducere cu 50% a numărului victimelor accidentelor la nivelul Uniunii Europene, statisticile oficiale la nivel european evidențiind faptul că principala cauză de deces pentru persoanele cu vârste intre 15 și 29 ani o reprezintă accidentele rutiere, iar dacă se iau în calcul toate grupele de vârstă, accidentele rutiere se situează pe locul 3 ca și cauză de deces. In aceeași sferă s-au înscris și alte campanii, lansate și organizate de A..

Campania "F." a urmărit conștientizarea automobiliștilor cu privire la importanta purtatului centurilor de siguranță, mesajul clipului campaniei încuraja conducătorii auto să se implice direct în această campanie socială, pentru o cauza umanitară, prin postarea unei fotografii în care aceștia apăreau purtând centura de siguranță pe platformele puse la dispoziție (pe o pagină de H., prin intermediul unui cont personal de H., pe o pagina de I. sau pe Website-ul campaniei). Campania a mizat și a invitat la solidaritate în primul rând femeile, ca și șoferi recunoscuți cu un risc mai scăzut de accidente în trafic, în promovarea unui mesaj de interes public, atât pentru bărbați cât și pentru femei. Spotul a fost realizat cu ajutorul unor persoane publice și a putut fi vizionat pe platforma J., rezultatul campaniei fiind contabilizat prin numărul mare de fotografii încărcate atât de conducătorii auto femei, cât și bărbați, în care aceștia apăreau purtând centura de siguranță.

Campaniile derulate au drept scop reducerea numărului deceselor provocate de accidentele rutiere prin responsabilizarea automobiliștilor cu privire la importanta respectării normelor rutiere, în speță purtatul centurii de siguranță, iar faptul că promotorii campaniei au fost femeile este explicat prin faptul că s-a realizat ceea ce în comunicare se numește segmentare; prin studii pe eșantioane reprezentative de automobiliști, s-a stabilit faptul că femeile sunt cele mai responsabile dintre șoferi și cele mai dispuse să fie solidare în sprijinul unei cauze sociale, ele au fost alese drept promotorii campaniei, dar mesajul se adresa tuturor șoferilor. atât femei cât și bărbați. Faptul că cele mai multe dintre fotografiile încărcate pe platformele puse la dispoziție de campanie au venit de la femei confirmă acest aspect și dovedește că mesajul și-a atins scopul, le-a sensibilizat în vederea implicării directe în aceasta campanie socială.

Campania nu poate fi judecată doar din perspectiva spotului cu vedete, acesta fiind doar o parte din campanie, pentru a se înțelege inițiativa și intenția trebuie judecată întreaga campanie, adică luată în considerare și postarea fotografiilor atât de către femei cât și de către bărbați, dovada că aceștia au înțeles mesajul, nu s-au simțit în niciun fel discriminați, degradați sau jigniți și au ales să se angajeze, din proprie inițiativă, în campanie. Chiar dacă purtarea centurii de siguranță este obligatorie prin lege, este realitate cruntă faptul că centura de siguranță este purtata doar de un mic procent al șoferilor, campania a fost apreciată pozitiv pe tot globul, scopul campaniei fiind atins prin promovarea sa în talk-show-uri, pagini de internet, presa scrisă și online.

K., al cărei membru este A., și care are statut consultativ la ONU, a acordat A., în luna mai 2015, Premiul I pentru Inovație în siguranță rutieră pentru lansarea campaniei F.. De asemenea. A. a obținut în anul 2015 un alt premiu, leu de bronz, la cel mai mare festival de publicitate din lume. K. este una dintre organizațiile internaționale cele mai active în promovarea acțiunilor de siguranță rutieră la nivel mondial, fiind principalul susținător al campaniei mondiale lansata de ONU "Decada Siguranței Rutiere 2011 - 2020" K. a lansat, în susținerea campaniei ONU, o nouă campanie internațională denumită "Acțiunea K. pentru Siguranța Rutieră", iar președintele K., dl. L., a fost numit recent de către secretarul General al ONU, dl. M., trimisul său special pentru siguranța rutieră.

În condițiile în care această organizație internațională, atât de prestigioasă, recunoaște valoarea și inventivitatea campaniei F., nu se explică reacția autorităților din România care au ales să sancționeze A. prin contrast cu forurile internaționale, care recompensează instituția și apreciază activitatea.

Prin această campanie, care prezintă centura de siguranța ca pe un accesoriu de purtat, sunt vizați toți șoferii, indiferent de sex, vârstă, culoare, etnie, religie, profesie, etc. fără nici o deosebire sau excludere.

Consideră că femeile nu au fost discriminate și nici nu li s-au atribuit tratamente degradante, atingeri grave ale demnității umane de natură să coboare statutul social al unei persoane, așa cum în mod greșit a reținut instanța de judecată.

Faptele invocate în hotărârea atacată nu constituie fapte de discriminare, având în vedere că discriminarea presupune aplicarea unui tratament diferit persoanelor aflate în situații comparabile, tratament ce are la bază unul dintre criteriile prev. la art. 2 alin. (1) din ordonanță, astfel cum rezultă din art. 1 alin. (3) din O.G. nr. 137/2000, conform cărora exercitarea drepturilor enumerate în cuprinsul prezentului articol privește persoanele aflate în situații comparabile.

Intimatul pârât nu a depus întâmpinare, a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2)-(3) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității recursului, prin care s-a constatat că cererea de recurs întrunește cerințele de admisibilitate. Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 5 martie 2018, completul de filtru a analizat raportul, a constatat că acesta este întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ. și a dispus comunicarea actului către părți, conform alin. (4) al aceluiași articol.

Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 14 mai 2018, completul de filtru a admis recursul în principiu și a fixat termen pentru judecarea acestuia în ședință publică, conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate ce pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., și care vor fi analizate, având în vedere conținutul acestora, prin raportare la motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin Hotărârea nr. 164/25.03.2015, ca urmare a petiției nr. x/15.12.2014 formulate de Centrul Parteneriat pentru Egalitate, B., C., D. și E., cu privire la conținutul și mesajele transmise prin campania socială "Hai să facem centura de siguranță greu de ignorat!", în sensul că această campanie lezează dreptul la demnitate personală a femeilor din cauza conținutului misogin care perpetuează stereotipurile de gen și sexismul, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a decis că aspectele sesizate întrunesc elementele constitutive ale unei fapte de discriminare, astfel cum este prevăzută de art. 2 alin. (1) și alin. (5) din O.G. nr. 137/2000 și a sancționat reclamatul A. cu 2000 RON amendă contravențională, potrivit art. 2 alin. (11) și art. 26 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 și art. 8 din O.G. nr. 2/2001.

Consiliul a reținut că partea reclamată a inițiat, după avertizarea Organizației Mondiale a Sănătății, potrivit căreia în anul 2020 mortalitatea rutieră va ajunge de pe locul 9 pe locul 3 în lume, o campanie de conștientizare a purtării centurii de siguranță, prin realizarea unui clip postat pe J.; a reținut, conform art. 99 alin. (8) din O.U.G. nr. 195/2002 actualizată, obligativitatea și nu posibilitatea de a purta centura de siguranță, faptul că toți conducătorii auto, indiferent de sex, care nu uzează de centura de siguranță pe timpul mersului, sunt sau pot fi sancționați contravențional sau penal, după caz, lucru cunoscut de toți conducătorii auto, și faptul că pentru a realiza o campanie de conștientizare a importanței purtării acestui dispozitiv de siguranță nu este nevoie să pui o categorie de persoane, respectiv femei, într-o situație jenantă, degradantă, explicitând prin obiecte și gesturi bustul acestora, campania ar trebui să responsabilizeze toți conducătorii auto, indiferent de sex, asupra consecințelor nerespectării prevederilor legale, și să fie realizată fără a pune vreo categorie de persoane într-o situație degradantă, umilitoare. Având în vedere clipul prin care se realizează campania în cauză, gesturile și îndemnurile cu tentă sexuală, Colegul director a constatat că se încalcă prevederile art. 2 alin. (1) și (5) din O.G. nr. 137/2000.

Conform dispozițiilor art. 2 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, "(1) Potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.", "(5) Constituie hărțuire și se sancționează contravențional orice comportament pe criteriu de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenență la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv.", iar potrivit art. 2 alin. (11) " Comportamentul discriminatoriu prevăzut la alin. (1)-(7) atrage răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz, în condițiile legii.".

Art. 26 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 prevede următoarele: "Contravențiile prevăzute la art. 2 alin. (2), (4), (5) și (7), art. 6 - 9, art. 10, art. 11 alin. (1), (3) și (6), art. 12, 13, 14 și 15 se sancționează cu amendă de la 1.000 RON la 30.000 RON, dacă discriminarea vizează o persoană fizică, respectiv cu amendă de la 2.000 RON la 100.000 RON, dacă discriminarea vizează un grup de persoane sau o comunitate".

Raportat la dispozițiile legale incidente, sunt nefondate motivele de recurs referitoare la inexistența discriminării, la faptul că femeile nu au fost discriminate și nici nu li s-au atribuit tratamente degradante, atingeri grave ale demnității umane de natură să coboare statutul social al unei persoane, și împrejurarea că faptele invocate în hotărârea atacată nu constituie fapte de discriminare, întrucât discriminarea presupune aplicarea unui tratament diferit persoanelor aflate în situații comparabile, tratament ce are la bază unul dintre criteriile prevăzute la art. 2 alin. (1) din ordonanță, astfel cum rezultă din art. 1 alin. (3) din O.G. nr. 137/2000, conform căruia exercitarea drepturilor enumerate în cuprinsul prezentului articol privește persoanele aflate în situații comparabile.

Susținerile ample din cererea de recurs privind realizarea și importanța campaniei sociale de siguranță rutieră "F.", la nivel național și internațional, cu scopul de a conștientiza automobiliștii (femei și bărbați) cu privire la riscurile din traficul rutier și de a-i solidariza cu privire la purtatul centurii de siguranță, cu scopul declarat de reducere cu 50% a numărului victimelor accidentelor la nivelul Uniunii Europene, nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.. De altfel, nu au fost contestate și criticate importanța campaniei sociale, scopul acesteia și premierea de către organizații internaționale.

Campania a constat, însă, în realizarea și difuzarea publică a unui spot/clip, care debutează prin redarea vizuală a imaginii bustului unor persoane de sex feminin și prin utilizarea unor fructe de diferite forme și mărimi (portocale, mere, pere), poziționate în dreptul bustului, cu mesajul: "dacă sunt mari, dacă sunt mere, dacă sunt mici, dacă sunt pere, dacă sunt libere, dacă sunt certate, dacă sunt noi, dacă sunt adevărate, dacă ți-a venit mașina, dacă ai un decolteu, dacă ți-a ieșit parcarea, dacă ți-a rămas un leu, dacă vii de la coafor, dacă pleci de la birou, dacă te-ai trezit devreme, dacă ai un filtru nou, dacă lui îi spui ceva ce nu poate ignora, hai, fă asta cu o poză, nu-i cazul chiar de proză". Ulterior apar personajele care realizează clipul, femei din showbiz-ul românesc, iar în final este derulat mesajul:

În mod corect a reținut instanța de fond că s-a reproșat fapta de discriminare, prin hărțuire, nu prin prisma scopului general declarat al campaniei, acela de a conștientiza automobiliștii cu privire la riscurile din traficul rutier și de a-i solidariza cu privire la purtatul centurii de siguranță, ci prin prisma scopului particular, propriu spotului prin care se realiza campania, acela de a solidariza persoanele de sex feminin în intenția declarată de a le implica în demersul de a posta fotografii pe platformele puse la dispoziție, fotografii sugestive tematicii, sensului și simțului vizual al spotului, și prin raportare la metoda tehnică prin care s-a realizat spotul campaniei, prin care s-a transmis mesajul acesteia.

În ceea ce privește existența discriminării prin prisma scopului propriu al clipului, acela de a încuraja numai persoane de sex feminin în a încărca poze care să se circumscrie scopului general al campaniei, instanța de fond a considerat, însă, că acesta nu se încadrează în textul art. 2 alin. (5) din O.G. nr. 137/2000, întrucât rămâne la latitudinea destinatorilor a se conforma sau nu mesajului și alegerea modului de răspuns, iar faptul că unele persoane de sex feminin s-au conformat mesajului textual al campaniei, iar postările respective au generat comentarii și reacții în spațiul on-line, nu mai ține de comportamentul persoanei reclamate, ci al destinatarilor.

În mod corect, raportat la dispozițiile O.G. nr. 137/2000, s-a constatat existența discriminării, prin hărțuire, în ceea ce privește modalitatea tehnică de transmitere a mesajului, prin care se insista asupra unor părți anatomice ce definesc sexul feminin, precum și prin atribuirea unor comportamente ("dacă ți-a ieșit parcarea", "dacă vii de la coafor", "dacă ai un filtru nou", "dacă lui îi spui ceva ce nu poate ignora"), care limitează reprezentarea sexului feminin și au drept consecință o situație degradantă și ofensatoare, în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (5) din O.G. nr. 137/2000.

Constituie hărțuire, considerată a fi o formă de discriminare și interzisă, comportamentul indezirabil bazat pe un criteriu care are drept efect lezarea demnității unei persoane, crearea unui mediu de intimidare, degradant, umilitor sau ofensator, în conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. (5) din O.G. nr. 137/2000, și nu este condiționată de aplicarea unui tratament diferit persoanelor aflate în situații comparabile.

Reținând, așadar, ca fiind discriminare prin hărțuire, modalitatea tehnică de comunicare a mesajului prin clipul campaniei, prin prisma mesajelor vizuale și auditive de natură a leza demnitatea persoanelor de sex feminin, în mod întemeiat curtea de apel a respins cererea ca neîntemeiată, fiind în mod corect constatate de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării existența discriminării și întrunirea elementelor constitutive ale contravenției prevăzute de art. 2 alin. (5) din O.G. nr. 137/2000, sancționată, potrivit art. 26 alin. (1), cu amendă contravențională în cuantumul minim prevăzut de lege.

Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că sentința recurată, prin care a fost respinsă acțiunea formulată de reclamant, este legală, fiind pronunțată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente, în baza cărora a fost emisă, de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, hotărârea nr. 164/25.03.2015.

Pentru aceste considerente, nefiind incident motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ și art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.