ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2621/2017

Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Brăila, sub nr. x/2016 reclamanta Administrația Națională Apele Române -Administrația Bazinală de Apă Buzău -Ialomița a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Județean Brăila ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: 1. recunoașterea dreptului de administrare asupra imobilului X, în suprafață de 180 ha din acte și 201,5 ha suprafață măsurată, situat pe raza localității Movila Miresii din județul Brăila, izvorât din dreptul de proprietate publică al Statului Român asupra aceluiași imobil; 2. anularea pct. 57 din Anexa 1 a H.G.

nr. 363/2002, de atestare a domeniului public al județului Brăila, al municipiilor, orașelor și comunelor de pe teritoriul județului Brăila și a tuturor actelor subsecvente prin care a fost modificată H.G. nr. 363/2002 (H.G. nr. 948/2010); 3. să fie obligat Consiliul Județean Brăila să lase liber imobilul în discuție și, pe cale de consecință, să se dispună revenirea la situația anterioară momentului includerii imobilului în domeniul public al județului Brăila; 4. să să se dispună radierea înscrierii imobilului X în Cartea Funciară nr. x, înscriere efectuată de Consiliul Județean Brăila. 2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență 2.1.

Prin sentința nr. 449 din 21 septembrie 2016, Tribunalul Brăila, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, secția contencios adminstrativ și fiscal, reținând că acțiunea are ca obiect principal, de care depinde soluționarea celorlalte capete de cerere, anularea în parte a unei hotărâri de Guvern, astfel că devin incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/200, potrivit cărora actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.

2.2. Prin sentința nr. 114 din 16 mai 2017, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că la data de 27.02.2017, prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Galați, reclamanta Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița a renunțat la capătul 2 de cerere din acțiunea introductivă referitor la anularea pct. 57 din Anexa nr. 1 a H.G. nr. 363/2002 de atestare a domeniului public al jud. Brăila, al municipiilor, orașelor și comunelor de pe teritoriul jud. Brăila și a tuturor actelor subsecvente prin care a fost modificată H.G.

nr. 363/2002, printre care și H.G. nr. 948/2010. Față de obiectul acțiunii, astfel cum a fost restrâns, în raport de prevederile art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004 și art. 95 C. proc. civ., curtea de apel a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila, secția contencios adminstrativ și fiscal, ocazie cu care vor fi analizate toate celelalte apărări și excepții invocate de părți. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Brăila sub nr. x/2016*, iar prin încheierea din data de 6 iulie 2017 s-a dispus trimiterea dosarului la Curtea de Apel Galați în vederea sesizării instanței competente asupra soluționării conflictului negativ de competență ivit în cauză, potrivit dispozițiilor art. 134 C. proc.

civ. Prin încheierea din 25 iulie 2017, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței nr. 114/2017, în sensul că acesta a fost completat cu mențiunea,, Suspendă judecarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal, având ca obiect anulare act administrativ, promovată de reclamanta Administrația Națională Apele Române- Administrația Bazinală de Apă Buzău- Ialomița, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean Brăila și Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice și dispune înaintarea dosarului la ICCJ în vederea soluționări conflictului de competență ivit între Tribunalul Brăila, secția contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal". II.

Soluția Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență Examinând actele dosarului, Înalta Curte constată că a fost legal învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, potrivit art. 135 alin. (1) Cod procedură. După cum rezultă din partea introductivă a acestor considerente, reclamanta Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița a învestit inițial Tribunalul Brăila, cu o cerere prin care a înțeles să-și valorifice mai multe pretenții (capete de cerere) care determinau competențe diferite. Reținând că obiectul principal al cererii, de care depindea soluționarea celorlalte capete de cerere accesorii, vizează anularea pct. 57 din Anexa nr. 1 a H.G.

nr. 363/2002 de atestare a domeniului public al jud. Brăila, al municipiilor, orașelor și comunelor de pe teritoriul jud. Brăila și a actelor subsecvente, judecătorul de la tribunal în mod corect a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, în raport de emitentului actului contestat, conform art. 10 alin. (1) teza II din Legea nr. 554/2004. Cât privește soluția de dezînvestire pronunțată de Curtea de Apel Galați, aceasta este greșită. Potrivit art. 123 alin. (1) din C. proc. civ., instanța competentă să soluționeze cererea principală devine competentă să soluționeze și cererile accesorii, adiționale și incidentale formulate în aceeași cauză, chiar dacă, în mod obișnuit, acestea nu ar fi intrat în competența sa materială sau teritorială.

Cererile accesorii, deși pot avea o existență de sine stătătoare, sunt formulate în cauza de față pe lângă acțiunea principală, așa încât, din perspectiva art. 123 C. proc. civ. cad în competența instanței competente să judece cererea principală. Chiar dacă reclamanta a renunțat la capătul de cerere principal, curtea de apel luând act de această renunțare, celelalte cereri urmează a fi soluționate de aceeași instanță în virtutea principiului de drept "accesorium sequitur principale", fiind pe deplin aplicabile prevederile art. 123 alin. (1) din C. proc. civ. Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean Brăila și Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice, în favoarea Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 septembrie 2017.