ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 193/2020

HOTĂRÂRE

28.01.2020

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 193/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, la data de 3 ianuarie 2019, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Comisia B. și Autoritatea C., a formulat contestație împotriva Deciziei de invalidare nr. x din 9 noiembrie 2018, emisă de Comisia B, solicitând anularea acesteia și, în principal, validarea de către instanță a Dispoziției nr. x din 16 decembrie 2005, emise de Primăria Municipiului Craiova și acordarea de puncte compensatorii pentru imobilul teren situat în municipiul Craiova, Bulevardul x, județul Dolj, ce face obiectul Dosarului de despăgubiri nr. x din 28 iunie 2006, raportat la grila notarială. În subsidiar, a solicitat, obligarea Comisiei B. la emiterea, în 30 de zile, a unei decizii de validare a Dispoziției nr. x din 16 decembrie 2005, emise de Primarul Municipiului Craiova și emiterea deciziei de compensație puncte a imobilului teren în suprafață de 100 mp, situat în municipiul Craiova, Bulevardul x, județul Dolj, raportat la grila notarială, sub sancțiunea amendării președintelui Comisiei B., conform art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, respectiv amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat și acordarea reclamantei de penalități, în condițiile art. 905 din C. proc. civ. obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers.

Prin Sentința nr. 1318 din 10 iunie 2019, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

Pentru a pronunța acesta sentință, instanța a reținut că potrivit art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost modificat prin dispozițiile Legii nr. 111/2019, competentă să soluționeze cererea formulată în baza art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 este secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află imobilul.

S-a reținut că imobilul în litigiu este situat în municipiul Craiova, județul Dolj, astfel că, în temeiul dispozițiilor legale menționate, competența teritorială de soluționare a cererii revine Tribunalului Dolj, secția I civilă.

S-a considerat că modificarea legislativă a fost făcută de către legiuitor în beneficiul părților și se impune aplicarea imediată a acesteia, pentru a li se asigura acestora accesul la justiție în mod mai economic și mai ușor, dându-le posibilitatea să aibă acces la instanța ce se află în circumscripția teritorială în care se află imobilul în litigiu, fiind scutiți astfel de eventualele cheltuieli de transport, principiul imediatei aplicări a legii noi, aplicat și în jurisprudența Curții de Justiție Uniunii Europene, impunându-se să fie respectat.

Tribunalul Dolj, secția civilă, prin Sentința nr. 719 din 4 noiembrie 2019, a declinat, la rândul său, competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București și, constatând ivit conflict negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului.

În motivarea sentinței, s-a reținut că dispozițiile art. 25 alin. (2) C. proc. civ., prevăd că "Procesele în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanțe, potrivit legii sub care au început, iar cele ale art. 24 C. proc. civ. sunt în sensul că "Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare."

Competența teritorială exclusivă în soluționarea cauzelor întemeiate pe Legea nr. 165/2013, i-a fost atribuită Tribunalului București conform art. 35 alin. (1), prin raportare la sediul entităților care soluționează cererile de retrocedare.

Această competență a fost modificată prin Legea nr. 111/2019, începând cu data de 1 iunie 2019, data intrării în vigoare a noului act normativ, însă reclamanta a învestit instanța cu cererea de chemare în judecată cu mult înainte de acest moment, respectiv la data de 3 ianuarie 2019, astfel că instanța competentă se determină după legea în vigoare la data începerii procesului.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, la data de 3 ianuarie 2019, reclamanta A. a formulat contestație împotriva Deciziei de invalidare nr. x din 9 noiembrie 2018 emisă de pârâta Comisia B., solicitând anularea acesteia.

În conformitate cu dispozițiile art. 35 din Legea nr. 165/2013, " (1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și art. 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării. (2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 și 34, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței judecătorești prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor."

Corelativ, art. 33 alin. (1) din același act normativ prevede că entitățile învestite de lege au obligația de a soluționa cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi și de a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora.

Prin art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 s-a acordat competența de soluționare a deciziilor emise de entitățile învestite de lege cu soluționarea cererilor formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicată cu modificările și completările ulterioare, înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a acestui act normativ, în favoarea secției civile a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității.

Aceste prevederi legale instituie o normă de competență absolută, ce atribuie tribunalului în a cărui rază teritorială se află sediul entității, competența de soluționare a contestațiilor împotriva deciziilor emise de aceasta cu respectarea dispozițiilor art. 33 și 34 din Legea nr. 165/2013.

Se reține faptul că art. 35 din Legea nr. 165/2013 a fost modificat prin Legea nr. 111/2019, astfel: deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află imobilul, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

Această modificare legislativă a fost publicată în M. Of. , nr. 418/28.05.2019. În cauza de față, acțiunea a fost introdusă la 3 ianuarie 2019, astfel încât, în conformitate cu dispozițiile art. 24 C. proc. civ., rămân aplicabile prevederile Legii nr. 165/2013, în forma în vigoare la data demarării procesului.

Din interpretarea dispozițiilor legale sus-menționate, rezultă că în privința litigiilor izvorâte din aplicarea Legii nr. 165/2013, legiuitorul a stabilit competența absolută în favoarea secției civile a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității.

Noțiunea de "entitate învestită de lege" este explicitată la art. 3 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 165/2013, în sensul că are această semnificație Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, structură cu atribuții în procesul de restituire a imobilelor preluate abuziv și de stabilire a măsurilor reparatorii.

Având în vedere că pârâta Comisia B. are atribuții în aplicarea legii speciale, în temeiul art. 35 din Legea nr. 165/2013, raportat la art. 34 din aceeași lege, litigiul de față este de competenta (teritorială și materială) a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul acestei entități, învestite cu emiterea deciziei de acordare a măsurilor reparatorii în echivalent.

Cum sediul pârâtei Comisia B. este în București, Calea x, în considerarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, competența de a judeca pricina urmează a fi stabilită în favoarea secției civile a Tribunalului București.