ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1184/2019

HOTĂRÂRE

12.06.2019

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1184/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Poiești, secția I civilă, la data de 10.01.2019, sub nr. x/2019 (declinată prin Sentința nr. 9364/13.12.2018 de către Judecătoria Ploiești), revizuentul A. a solicitat revizuirea Sentinței nr. 174/02.11.1995, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, în Dosar nr. x/1995, în temeiul art. 322 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Prin Sentința nr. 1/11.02.2019, Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, a respins, ca tardivă, cererea de revizuire.

Pentru a se pronunța astfel, Curtea de Apel Ploiești a reținut că revizuentul a arătat că a luat cunoștință de înscrisul în raport de care s-a formulat cererea de revizuire, respectiv Decizia nr. 342/02.05.1982, emisă de Biroul Permanent al Comitetului Executiv al comunei Ariceștii Rahtivani, la nivelul anilor 2002 - 2003.

Întrucât termenul de revizuire este de o lună și se socotește, în cazurile prevăzute la art. 322 pct. 5, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă, rezultă că cererea de revizuire a fost formulată peste termenul legal menționat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, neîncadrat în drept, revizuentul A., arătând că litigiul a fost judecat în condiții de subiectivism și parțialitate, iar nu după lege; că a făcut nenumărate demersuri la instituțiile statului pentru a i se admite revizuirea dosarelor pentru vătămarea în drepturile reglementate de Legea nr. 18/1991; că în mod greșit s-a reținut că cererea de revizuire este tardivă; că de 24 de ani se luptă cu autoritățile statului pentru suprafața de teren de 2933 mp, pe care a cumpărat-o de la o persoană care nu era înscrisă în CAP și pentru care nu i se eliberează titlu de proprietate.

A mai arătat recurentul că pentru situația creată se impune acordarea daunelor morale și materiale în cuantum de 50.000 RON de la prefectură și 50.000 RON de la B.

Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 302

lit. a) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Recursul se motivează, conform art. 303 C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, motivele de recurs fiind evidențiate limitativ de art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) din același cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres și limitativ reglementate.

În consecință, în măsura în care recursul nu este motivat, când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ., ori când criticile formulate nu au legătură cu considerentele deciziei atacate, calea de atac va fi lovită de nulitate.

Motivele de recurs nu fac referiri la soluția respingerii, ca tardivă, a cererii de revizuire, și nu arată care sunt argumentele de nelegalitate ale deciziei recurate, ci expun nemulțumiri ale recurentului legate de modalitatea de soluționare a diverselor demersuri procesuale efectuate în legătură cu dosarul de revendicare, fără nici o legătură cu considerentele deciziei obiect al recursului, în contextul în care prin aceasta, așa cum s-a arătat, a fost respinsă, ca tardivă, o cerere de revizuire.

Astfel, deși afirmă că hotărârea de respingere a revizuirii este netemeinică, nelegală, iar revizuirea a fost greșit respinsă, nu circumscrie acestor susțineri argumente care să vizeze soluția dată căii extraordinare de atac, ci arată că litigiul a fost judecat în condiții de subiectivism și parțialitate, iar nu după lege, că a făcut nenumărate demersuri la instituțiile statului pentru a i se admite revizuirea dosarelor pentru vătămarea în drepturile reglementate de Legea nr. 18/1991, că de 24 de ani se luptă cu autoritățile statului pentru suprafața de teren de 2933 mp pe care a cumpărat-o de la o persoană care nu era înscrisă în CAP și pentru care nu i se eliberează titlu de proprietate.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanței competente controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept, iar când criticile formulate nu se raportează punctual la conținutul deciziei supusă acestei căi extraordinare de atac, chiar încadrate sau încadrabile în drept, atrag nulitatea recursului, întrucât sunt străine problemelor rezolvate prin respectiva hotărâre.

Pentru considerentele arătate, constatând și că în speță nu sunt date motive de ordine publică, Înalta Curte urmează a constata, în conformitate cu art. 306 alin. (1) C. proc. civ., că recursul dedus judecății este lovit de nulitate.