ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1522/2019

Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 07.10.2015, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar Județean Vâlcea și Ministerul Educației și Cercetării Științifice, a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună în sarcina primului pârât reluarea procedurii de acordare a gradației de merit precum și reevaluarea dosarelor candidaților înscriși la concursul pentru acordarea gradației de merit din județul Vâlcea, iar în subsidiar în contradictoriu și cu cel de-al doilea pârât suspendarea efectelor, cât și anularea/revocarea măsurilor dispuse de aceștia în data de 17.07.2015 prin adresa nr. x (RS)/17.07.2015, respectiv prin adresa nr. x/2015 în temeiul art. 2 alin. (1), ale art. 11 alin. (1) și (2) din OMEN nr. 4893/2014, respectiv a efectelor Ordinului nr. 4893/2014, publicat în Monitorul Oficial partea I nr. 37/16.01.2015.

Hotărârea instanței de fond. Prin Sentința nr. 22/F-CONT din data de 28.01.2016, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția inadmisibilității și excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâți și a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar Județean Vâlcea și Ministerul Educației și Cercetării Științifice.

Cererea de recurs. Împotriva Sentinței nr. 22/F-CONT din data de 28.01.2016, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A. invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței recurate și urmare a rejudecării cauzei, să se dispună admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. Recurenta a susținut în esență că, instanța de fond a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor legale, încălcând normele de drept material invocate în susținerea contestației, respingând cererea ca nefondată în condițiile în care, prin modul în care intimații-pârâți au procedat cu dosarul său au fost încălcate atât prevederile Legii nr. 1/2011 în general cât mai ales - în special - dispozițiile metodologiei aprobate prin Ordinul nr. 4893/2014. În concret, recurenta arată că instanța de fond, a ignorat criticile ce vizau printre altele, inclusiv nelegalitatea Ordinului nr. 4893/2014 privind stabilirea ponderii gradațiilor de merit pe categorii de personal, precum și pe discipline de învățământ, încă din faza inițială a depunerii dosarelor, fiind lăsată aceasta "etapă" la îndemâna comisiei paritare de la nivelul inspectoratului școlar, care astfel să poată hotărî arbitrar, fără o bază legală explicitată cine și cum are dreptul la gradație și cine nu. Atât anterior anului 2015 cât și ulterior acestuia, respectiv pentru anul 2016, etapa "stabilirii ponderii gradațiilor de merit pe categorii de personal, precum și pe discipline de învățământ este "așezată" ca și cronologie, la începutul metodologiei, cum este firesc, și nu la finalul acesteia, etapa nr. 11 din 13. Or, în Anexa nr. 1 la aceasta, figurează punctul 11 care prevede că "11. Validarea rezultatelor finale ale concursului de către consiliul de administrație al inspectoratului școlar și afișarea acestora la inspectoratele școlare, termen: 27 - 28 mai 2014". În Ordinul contestat, punctul 11 arată astfel: "11. Stabilirea ponderii gradațiilor de merit pe categorii de personal, precum și pe discipline de învățământ în cadrul comisiei paritare de la nivelul inspectoratului școlar, validarea rezultatelor finale ale concursului de către consiliul de administrație al inspectoratului școlar și afișarea acestora la inspectoratele școlare, termen: 26 - 27 mai 2015 ". Așadar," noutatea " constă în stabilirea ponderii gradațiilor de merit pe categorii de personal, precum și pe discipline de învățământ după verificarea dosarelor. Prin urmare, este foarte clar că ordinul respectiv și metodologia aferentă acestuia sunt nelegale și prin faptul că avem de-a face cu un model incorect de acordare a punctajului, coeficienții de calcul folosiți de ISJ Vâlcea, făcând ca activitatea didactică să nu mai aibă ponderea de 80% cum imperios statuează legea. Mai mult, în speță nu a fost respectată nici prevederea din art. 9 alin. (4) din Ordinul contestat, potrivit căreia, "În urma consultării consiliului consultativ al disciplinei, consemnată în procesul-verbal al ședinței, inspectorul școlar care coordonează disciplina întocmește un raport motivat referitor la activitatea candidatului în specialitate, acordând punctajul ca sumă a punctelor pentru fiecare criteriu din fișa de (auto)evaluare pentru gradație de merit. Membrii consiliului consultativ își asumă, prin semnătură, în procesul-verbal al ședinței și în raportul motivat, evaluarea dosarelor. Modelul raportului motivat este prevăzut în anexa nr. 3. Inspectorul școlar care coordonează disciplina completează punctajul pentru fiecare criteriu/subcriteriu în fișa de (auto)evaluare a candidatului, asumat prin semnătură." Trebuie observat că nu este realizat calculul din care să rezulte suma pe criterii și nici calculul final al punctajului, pentru a se ajunge la punctajul comunicat de aceștia de 18,62, astfel cum rezultă din adresa nr. x (RS)/17.07.2015 comunicată de către ISJ Vâlcea. Or, din însumarea punctajului înscris - la rubrica " punctaj acordat cumulativ " coloana a IV-a din Fișa de evaluare - se observă că totalul ar fi de peste 326 puncte și nu 18,62 cum eronat i s-a comunicat. Numai că, în dosarul recurentei, această fișă de evaluare deși este o probă extrem de importantă la dosarul acordării gradației de merit, întrucât conține "punctajul ca sumă a punctelor pentru fiecare criteriu din fișa de (auto)evaluare pentru gradație de merit" nu conține semnătura inspectorului școlar care a coordonat disciplina pentru fiecare criteriu/subcriteriu în parte, fiind astfel absolut nulă. De altfel, semnătura persoanei împuternicite din partea I.S.J. Vâlcea lipsește de pe această fișă de evaluare, și raportat la momentul soluționării contestației la punctajul obținut, în contradicție cu dispozițiile art. 10 alin. (2) din Ordinul nr. 4893/2014, care instituie obligativitatea contrasemnării acesteia în fișa respectivă a punctajului rezultat în urma reevaluării generată de contestația formulată. Nelegală este și reținerea instanței de fond potrivit căreia nu ar fi contestat hotărârea comisiei de soluționare a contestațiilor, în condițiile în care, cererea cu care a învestit instanța de contencios, după urmarea procedurii prealabile de contestare a punctajului, în termenul prevăzut de art. 7 din Legea nr. 554/2004, are ca obiect, cum reține de altfel și instanța de fond, revocarea măsurilor acestora de respingere a contestației la adresele ce reprezintă un refuz nejustificat prin care a contestat punctajul acordat de ISJ Vâlcea.

Apărările formulate în cauză. Intimații-pârâți nu au formulat întâmpinări.

Procedura de soluționare a recursului. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal. Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile art. XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluția din 18 octombrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 23 ianuarie 2019. La solicitarea instanței, de a se depune hotărârea Comisiei de soluționare a contestației prin care a fost respinsă contestație formulată de recurenta-reclamantă împotriva rezultatelor concursului de acordare a gradației de merit sesiunea 2015 și dovada comunicării acesteia către recurentă, la data de 15.03.2019, Ministerul Educației Naționale a depus la dosarul cauzei, precizări însoțite de Raportul motivat întocmit cu ocazia soluționării contestației, Tabelul nominal după soluționarea contestațiilor și Tabelul nominal cuprinzând punctajele tuturor candidaților.

Soluția instanței de recurs Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenta-pârâtă, a apărărilor intimatei-reclamante invocate prin întâmpinare și a dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Reclamanta A., profesor de matematică la B. din municipiul Rm. Vâlcea, având gradul didactic I și o vechime în învățământ de peste 30 de ani, s-a înscris la concursul de acordare a gradației de merit pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar de stat sesiunea 2015, în urma analizei dosarelor clasându-se pe poziția 12, cu 18,40 puncte. Considerându-se vătămată, la data de 18.05.2015, a formulat contestație, în temeiul pct. 9 din anexa 1 la Ordinul nr. 4893 din 10.11.2014, pentru aprobarea Metodologiei și a criteriilor privind acordarea gradației de merit personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat, sesiunea 2015, iar în urma reevaluării punctajul inițial a fost menținut, reclamanta necontestând hotărârea comisiei de soluționare a contestațiilor, conform art. 10 alin. (2) și (3) din Ordin, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, cum corect a reținut instanța de fond. Reclamanta a solicitat, prin adresa nr. x/29.05.2015 Inspectoratului Școlar Județean Vâlcea, reluarea procedurii de acordare a gradației de merit și reevaluarea dosarelor candidaților o solicitare asemănătoare făcându-se și prin memoriul din data de 23.06.2015, adresat Ministerului Educației și Cercetării Științifice, la care a primit răspuns, prin adresele nr. x/23.06.2015 emisă de ISJ Vâlcea, respectiv nr. 8578M/06.08.2015, a MECS la care s-a anexat și adresa nr. x (RS)/17.07.2015 emisă de ISJ Vâlcea la solicitarea MECS. La data de 07.10.2015 reclamanta s-a adresat instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Pitești, solicitând, în principal, să se constate refuzul nejustificat al pârâților, Inspectoratul Școlar Județean Vâlcea și Ministerul Educației și Cercetării Științifice, de a dispune reluarea procedurii de acordare a gradației de merit precum și reevaluarea dosarelor candidaților înscriși la concursul pentru acordarea gradației de merit din județul Vâlcea, iar în subsidiar, în contradictoriu și cu cel de-al doilea pârât, Ministerul Educației și Cercetării Științifice, suspendarea efectelor, cât și anularea/revocarea măsurilor dispuse de aceștia în data de 17.07.2015 prin adresa nr. x (RS)/17.07.2015, respectiv prin adresa nr. x/2015. Recurenta a susținut că este nelegala aprecierea instanței de fond potrivit căreia nu ar fi contestat hotărârea comisiei de soluționare a contestațiilor, în condițiile în care, cererea cu care a învestit instanța de contencios, după urmarea procedurii prealabile de contestare a punctajului, în termenul prevăzut de art. 7 din Legea nr. 554/2004, are ca obiect, revocarea măsurilor acestora de respingere a contestației la adresele ce reprezintă un refuz nejustificat prin care a contestat punctajul acordat de ISJ Vâlcea. Astfel după cum i s-a comunicat și prin adresa nr. x/06.08.2015 a MECS, reclamanta avea la îndemână formularea unei contestații împotriva hotărârii comisiei de soluționare a contestațiilor, conform art. 10 alin. (2) și (3) din Ordinul nr. 4893 din 10.11.2014, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, prin cele două memorii și prin cererea de chemare în judecată, reclamanta neformulând o contestație împotriva hotărârii comisiei de contestații, ci solicitând reluarea procedurii de acordare a gradației de merit precum și reevaluarea dosarelor candidaților înscriși la concursul pentru acordarea gradației de merit din județul Vâlcea. Chiar dacă instanța de fond ar fi "recalificat" cererea de chemare în judecată, ca fiind o contestație împotriva hotărârii comisiei de contestații, deși cererea face referire la două demersuri ulterioare ale reclamantei în fața autorităților pârâte, în condițiile în care contestația trebuia să fie adresată direct instanței de contencios competente, Înalta Curte reține că, în condițiile în care pârâta ISJ Vâlcea a derulat etapele procedurii întocmai potrivit Ordinului nr. 4893 din 10.11.2014, evaluând dosarul reclamantei și emițând o Fișă de evaluare completată la toate criteriile, precum și un Raport motivat de evaluare a dosarului candidatei în urma analizei contestației, conform Anexei 3 din Metodologie, în mod judicios a reținut prima instanță că stabilirea ponderii este prerogativa exclusivă a consiliului de administrație al inspectoratului școlar, conform art. 11 din metodologie, cu condiția încadrării în numărul de locuri, fără ca aceasta să poată fi cenzurată de către instanță. Instanța de contencios efectuează un control de legalitate asupra modului de desfășurare a procedurii de evaluare, potrivit Ordinului MEC nr. 4893 din 10.11.2014, însă nu poate verifica aprecierile subiective cu caracter științific ale membrilor Comisiei de evaluare și de soluționare a contestației, fiind apanajul exclusiv al acestora. Se constată că prima instanță a efectuat un asemenea control de legalitate, reținând că, în conformitate cu art. 264 alin. (1) din Legea 1/2011, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de gradație de merit, acordată prin concurs, gradație care se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului școlar și reprezintă 25% din salariul de bază, pe o perioadă de 5 ani și că prin art. 2 din Ordinul MEC nr. 4893/2014 se prevede, că numărul maxim de gradații care pot fi acordate se calculează astfel: din numărul stabilit prin aplicarea a 16% din totalul posturilor didactice existente la nivelul inspectoratului școlar se scade numărul de gradații acordate personalului didactic, aflate în plată, având în vedere că gradația de merit se acordă pe o perioadă efectivă de 5 ani, fără a fi luate în calcul perioadele de suspendare a contractului individual de muncă din motive neimputabile angajatului sau de exercitare a unei funcții publice. De asemenea, corect a apreciat prima instanță că, potrivit art. 11 din Ordinul 4893/2014, comisia paritară de la nivelul inspectoratului școlar hotărăște ponderea pe categorii de personal (didactic de predare/funcții de conducere), precum și pe discipline de învățământ, raportat la numărul total de gradații, numărul de locuri repartizate pe posturi și discipline se aprobă de către consiliul de administrație al inspectoratului școlar, care aprobă și lista candidaților întocmită pe posturi și discipline, în ordinea descrescătoare a punctajului, și hotărăște rezultatul concursului, cu condiția respectării proporției numărului de locuri pe discipline/funcții de conducere din unități de învățământ. În condițiile în care În Anexa 1 la Ordin este prevăzut graficul desfășurării concursului, din care rezultă că stabilirea ponderii și a numărului de locuri repartizate pe posturi și discipline sunt etape ulterioare acordării punctajelor, reclamanta trebuia să cunoască împrejurarea că ponderea gradațiilor de merit pe fiecare categorii de personal, Recurenta a invocat argumente de nelegalitate ale Ordinului MEC nr. 4893/2014, arătând că, în ceea ce privește stabilirea ponderii gradațiilor de merit pe categorii de personal, precum și pe discipline de învățământ, încă din faza inițiala a depunerii dosarelor, aceasta etapă este lăsată la îndemâna comisiei paritare de la nivelul inspectoratului școlar, care astfel sa poată hotărî arbitrar, fără o bază legală explicitată cine și cum are dreptul la gradație și cine nu, deși atât anterior anului 2015 cât și ulterior acestuia, respectiv pentru anul 2016, etapa stabilirii ponderii gradațiilor de merit pe categorii de personal, precum și pe discipline de învățământ este așezată ca și cronologie, la începutul metodologiei, cum este firesc, și nu la finalul acesteia, etapa nr. 11 din 13. În acord cu judecătorul fondului, Înalta Curte reține că reclamanta nu a indicat argumente de nelegalitate a legislației secundare, care ar contraveni legii în organizarea executării căreia a fost emisă și care să conducă la nulitatea acestui act administrativ normativ, nemulțumirile sale fiind legate de modul de aplicare a acestuia, în ceea ce privește dosarul său, în care nu s-au reținut încălcări ale procedurii, astfel cum s-a reținut, comparațiile cu alte discipline ori funcții de conducere și susținerile că ponderea acordată disciplinei matematică nu este echitabilă, neputând fi analizate, stabilirea ponderii intrând în marja de apreciere a autorității, fiind prerogativa exclusivă a consiliului de administrație al inspectoratului școlar, conform art. 11 din metodologie, cu condiția încadrării în numărul de locuri, fără ca aceasta să poată fi cenzurată de către instanță. În ceea ce privește corectitudinea punctajului, se reține că reclamanta a formulat contestație procedându-se la reevaluarea punctajului, acesta rămânând același cu cel stabilit inițial, neputându-se reține erori astfel cum a susținut reclamanta și nici elemente de nelegalitate legate de lipsa semnăturii inspectorului școlar care a coordonat disciplina pentru fiecare criteriu/subcriteriu în parte, respectiv semnătura persoanei împuternicite din partea I.S.J Vâlcea, din cuprinsul Tabelelor și Raportului motivat, comunicat la solicitarea instanței, rezultând existența semnăturii inspectorului școlar, respectiv a președintelui comisiei de evaluare și a președintelui CA al ISJ Vâlcea.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.