ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 798/2020

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la data de 03.07.2018 pe rolul Tribunalului Brăila, secția I civilă, sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții B., C. și D., anularea Rapoartelor de expertiză grafoscopică nr. 211254/2013 și nr. 192566/2013 efectuate de IPJ Brăila, anularea raportului de expertiză contabilă și a suplimentului la raportul de expertiză contabilă, efectuate în Dosarul penal nr. x/2014, soluționat de Tribunalul Brăila.

Sentința pronunțată de Tribunalul Brăila Prin Sentința civilă nr. 754/21.12.2018, Tribunalul Brăila a respins, ca inadmisibilă, acțiunea reclamantului.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Galați Prin Decizia nr. 120/A/18.09.2019, Curtea de Apel Galați, secția I civilă, a respins, ca nefondat, apelul promovat de reclamantul A. împotriva sentinței.

Calea de atac a recursului exercitată în cauză Împotriva acestei decizii a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reclamantul A., formulând următoarele critici: - Rapoartele de expertiză grafoscopică a căror anulare se solicită sunt singurele probe din procesul penal care au condus la condamnarea reclamantului pentru complicitate la evaziune fiscală, fiind emise de către IPJ Brăila, adică aceeași instituție care a realizat cercetarea în cauză; - Concluziile acestor rapoarte sunt contrazise de experții E. și F., care, examinând facturile în litigiu și modele de comparație provenind de la reclamant, au stabilit, fără echivoc, că facturile nu sunt scrise de către acesta; - Rapoartele respective sunt ilegal întocmite, fără a se aduce la cunoștința reclamantului măsura dispunerii acestora, fără să-i dea posibilitatea de a-și angaja un expert parte și fără a-i solicita probe de scris; - Polițiștii au fost desemnați pentru efectuarea lucrării prin numire directă, fără a se respecta procedura de desemnare a experților prevăzută de lege; - Expertiza contabilă este ilegală, întrucât expertul nu are calitatea de "consultant fiscal", fapt dovedit prin răspunsul primit de la Camera Consultanților Fiscali și este incorectă, întrucât se bazează pe constatările rapoartelor grafoscopice dovedite greșite; - Scopul demersului judiciar și al prezentei căi de atac este acela de a anula lucrările ilegale și incorecte, fără a se aduce critici sentinței penale în care au fost folosite, instanța de recurs având posibilitatea de control judiciar asupra sentinței atacate; - Prin lucrările contestate au fost aduse prejudicii grave reclamantului, ce nu pot fi reparate decât prin anularea lor, în condițiile în care la dosarul cauzei există probe care dovedesc susținerile recurentului-reclamant.

Procedura de filtru Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților, iar prin rezoluția din 03.03.2020, completul de filtru a fixat termen de judecată în cameră de consiliu, fără citare părți, pentru soluționarea acestuia, la data de 25.03.2020. La data de 13.02.2020 (data e-mail), intimata-pârâtă B. a formulat punct de vedere la raport prin care a invocat excepțiile de nulitate și de inadmisibilitate a recursului. La data de 15.02.2020 (data e-mail), recurentul-reclamant a depus punct de vedere la raport prin care a solicitat admiterea recursului.

Apărările formulate în cauză La data de 09.12.2019 (data poștei), în termen legal, intimata-pârâtă B. a formulat întâmpinare (comunicată recurentului la data de 16.12.2019), prin care a solicitat respingerea recursului, arătând că motivele deduse judecății prin intermediul căii extraordinare de atac reiau argumente deja examinate de către instanțele anterioare și vizează probele administrate în Dosarul penal nr. x/2014 La data de 18.12.2019, în termen legal, recurentul a formulat răspuns la întâmpinarea intimatei pârâte B., prin care a solicitat înlăturarea apărărilor formulate în cadrul actului procedural și admiterea recursului. La data de 23.12.2019 (data poștei), în termen legal, intimatul-pârât D. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, întâmpinarea fiind comunicată recurentului la data de 07.01.2020, termenul pentru formularea răspunsului la întâmpinare expirând la data de 20.01.2020, prin prorogarea reglementată de art. 181 alin. (2) C. proc. civ. La data de 08.01.2020 (data poștei), în afara termenului legal, a formulat întâmpinare C., prin care a solicitat respingerea recursului și judecata în lipsă. La data de 13.01.2020, în termen legal, recurentul-reclamant a formulat răspuns la întâmpinarea pârâtului D., prin care a solicitat respingerea apărărilor din actul procedural și admiterea recursului. La data de 20.01.2020, recurentul-reclamant a formulat răspuns la întâmpinarea pârâtului G., solicitând respingerea apărărilor pârâtului și admiterea recursului. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru considerentele ce urmează să fie expuse. Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488". Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres și limitativ reglementate. În consecință, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 pct. 1 - 8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate. În speță, se constată că recursul nu conține critici care să poată fi încadrabile în textul legal menționat. Susținerile recurentului nu se circumscriu niciunui caz de casare și nu reprezintă chestiuni de nelegalitate care să poată fi analizate ca atare de instanța de recurs, întrucât pentru a motiva recursul în sensul legii este necesară raportarea criticilor formulate la conținutul deciziei obiect al căii extraordinare de atac, cu indicarea modalității în care instanța de judecată nu s-a conformat dispozițiilor legale incidente. Recursul reclamantului, deși formal întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reiterează critici deduse judecății în calea de atac a apelului privind modalitatea în care au fost administrate și apreciate probatorii în cadrul procesului penal și nu se raportează la considerentele deciziei recurate, prin care s-a apreciat că apărările acestuia vizează înlăturarea probelor din procesul penal, acțiune inadmisibilă în actualul cadru procesual. Astfel, recurentul arată că rapoartele de expertiză grafoscopică a căror anulare se solicită au fost ilegal întocmite și nu au respectat procedura prevăzută de lege; că experții E. și F., examinând facturile în litigiu și modele de comparație provenind de la reclamant au stabilit, fără echivoc, că facturile nu sunt scrise de acesta; că expertiza contabilă este ilegală, întrucât expertul nu are calitatea de "consultant fiscal" și este incorectă, întrucât se bazează pe constatările rapoartelor grafoscopice dovedite a fi greșite; că lucrările contestate i-au adus grave prejudicii, care nu pot fi remediate decât prin anularea acestor documente. Prin decizia recurată însă s-a reținut că, dat fiind caracterul de mijloace probatorii efectuate în procesul penal al actelor a căror anulare se solicită în prezentul demers judiciar (rapoarte de expertiză grafoscopică, raport de expertiză contabilă), acestea nu pot fi analizate într-o acțiune distinctă, diferită de cadrul procesual înlăuntrul căruia au fost întocmite și analizate ca mijloace probatorii. A mai reținut instanța de apel că anularea sau constatarea nulității actelor menționate se poate face numai de instanța în fața căreia au fost administrate aceste probe (în speță de secția penală a Tribunalului Brăila). Constituind mijloace probatorii în dosarul penal, aceste înscrisuri nu mai reprezintă și acte juridice de sine stătătoare a căror legalitate sau nulitate să poată fi analizată și în cadrul unui proces civil distinct. S-a mai reținut că prin demersul urmărit în fața instanței civile, în dosarul de față, reclamantul încearcă o descalificare a probelor din procesul penal, acțiune care este însă inadmisibilă, întrucât mijloacele probatorii din procesul penal pot fi dispuse, verificate și, după caz, anulate, conform dispozițiilor procedurale din materia în care au fost dispuse, în speță conform normelor de procedură penală din C. proc. pen. de la 1869, cod în temeiul căruia a fost soluționat Dosarul penal nr. x/2014 A concluzionat instanța de apel că reclamantul încearcă, prin prezenta acțiune, să cenzureze un mijloc de probă administrat într-o cauză trecută în puterea lucrului judecat, ceea ce este contrar dispozițiilor imperative ale legii și principiului autorității lucrului judecat. Față de cele arătate, rezultă că recurentul nu se raportează, prin criticile formulate, la considerentele instanței de apel și nu arată în ce modalitate decizia atacată este contrară legii, ci reiterează, în calea extraordinară de atac, aceleași apărări deduse judecății în etapa procesuală anterioară, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat. Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanței competente controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecății, iar când criticile formulate nu se subsumează cazurilor expres și limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1 - 8 C. proc. civ., intervine sancțiunea nulității recursului. Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 120/A din 18 septembrie 2019 a Curții de Apel Galați, secția I civilă.