ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.02.2020

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 353/2020

HOTĂRÂRE
11.02.2020
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 353/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin la data de 5 noiembrie 2019, sub nr. x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., a solicitat instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, pe cale de ordonanță președințială, să se dispună stabilirea locuinței minorilor C. și D. la tată, până la pronunțarea unei hotărâri definitive cu privire la acest aspect.

Pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, a fost înregistrată la data de 11 decembrie 2019, sub nr. x/2019, cererea prin care reclamanta B. a solicitat înapoierea la domiciliul său a minorilor C. și D., de către tatăl acestora, pârâtul A..

Prin încheierea de ședință din data de 6 ianuarie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Judecătoria Sectorului 6 București, în temeiul art. 139 C. proc. civ., a reunit cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/2019 la cauza nr. x/2019 a aceleiași instanțe, dosar înregistrat ca urmare a declinării competenței de soluționare a pricinii de către Judecătoria Drobeta-Turnu Severin.

2.1. Prin Sentința civilă nr. 4215 din data de 29 noiembrie 2019, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de către pârâtă prin întâmpinare, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a dat eficiență dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., reținând că, prin certificatul de divorț nr. x din 27 noiembrie 2017 al E., s-a dispus desfacerea căsătoriei părților, iar domiciliul celor doi minori a fost stabilit la mamă, care, potrivit actului de identitate al acesteia, începând cu data de 19 septembrie 2019, este în București, b-dul x nr. 89. Bl. C1.6, în raza teritorială de competență a Judecătoriei Sectorului 6 București.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei, Judecătoria Sectorului 6 București, prin Sentința civilă nr. 385 din data de 17 ianuarie 2020, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocate din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.

Astfel, Judecătoria Sectorului 6 București a reținut că, în temeiul art. 998 C. proc. civ., instanța competentă să judece cererea de ordonanță președințială este cea competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului, iar cererile având ca obiect orice măsură privitoare la minori trebuie să fie soluționate de instanța competentă conform art. 114 C. proc. civ., prin raportare la locuința în fapt a minorilor de la data sesizării instanței de judecată, care, în speță, încă din luna octombrie 2019, este la tată, în localitatea Drobeta-Turnu Severin, unde au și fost înscriși la școală, în circumscripția teritorială a Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că Judecătoria Drobeta-Turnu Severin și Judecătoria Sectorului 6 București și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, prezentul conflict negativ de competență fiind generat de constatările diferite a celor două instanțe cu privire la domiciliul minorilor.

Astfel, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a reținut că domiciliul minorilor, la care face referire norma de competență de la art. 114 alin. (1) C. proc. civ., este cel stabilit prin certificatul de divorț, respectiv la mamă, în București, în timp ce Judecătoria Sectorului 6 București a avut în vedere domiciliul de fapt al minorilor, cu privire la care a constatat că se află în Drobeta-Turnu Severin, respectiv la tatăl acestora.

În speță, cererea are ca obiect schimbarea domiciliului minorilor pe calea ordonanței președințiale, aspect față de care, competența de soluționare a pricinii se stabilește în temeiul dispozițiilor art. 998 C. proc. civ., potrivit cărora "Cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului".

În ceea ce privește fondul dreptului, Înalta Curte reține că cererea se circumscrie noțiunii de măsuri de ocrotire a persoanei fizice, având în vedere că s-a solicitat schimbarea locuinței minorilor, după desfacerea căsătoriei părților.

Art. 106 C. civ. prevede la alin. (1) că:

"Ocrotirea minorului se realizează prin părinți (…), iar potrivit art. 107:

"Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie stabilite potrivit legii".

Titlul IV, Cartea a II-a din C. civ., intitulat "Autoritatea părintească" cuprinde dispoziții cu privire la autoritatea părintească și exercitarea autorității părintești, locuința copilului și obligația de întreținere, dispoziții conform cărora instanța de tutelă, potrivit interesului superior al copilului, are competența de soluționare a cererilor izvorând din neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești (art. 486), la stabilirea locuinței copilului (art. 496), la schimbarea locuinței copilului (art. 497) sau la exercitarea autorității părintești [art. 504 coroborat cu art. 396 alin. (1) C. civ..].

Conform art. 76 din Legea nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori și familie vor îndeplini rolul de instanțe de tutelă și familie, având competența stabilită potrivit C. civ., C. proc. civ., prezentei legi, precum și reglementărilor speciale în vigoare".

Art. 114 C. proc. civ. dispune în sensul că "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită."

Cum în prezenta speță, pe calea ordonanței președințiale, partea a învestit instanța de judecată cu o cerere de schimbare a locuinței minorilor, până la pronunțarea unei hotărâri definitive cu privire la acest aspect, competența de a se pronunța în primă instanță asupra fondului dreptului dedus judecății revine instanței de tutelă și de familie, în aplicarea prevederilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., anterior enunțate.

Înalta Curte constată că, prin certificatul de divorț nr. x din data de 27 noiembrie 2017, s-a reținut că a avut loc acordul părților cu privire la minorii D. și C., referitor la toate aspectele prevăzute de art. 375 alin. (2) C. proc. civ., conform convenției autentificate sub nr. x din data de 27 noiembrie 2017 de E., părțile stabilind că minorii, după divorț, vor avea locuința la mamă - B..

Potrivit mențiunilor din cartea de identitate a pârâtei B., aflată în copie certificată pentru conformitate cu originalul la dosarul Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, începând cu data de 19 septembrie 2019 (anterior datei la care reclamantul a învestit instanța cu cererea de ordonanță președințială).

Prin urmare, cum la data demarării prezentului litigiu, 5 noiembrie 2019, domiciliul legal al minorilor era la mama, respectiv în București, raportat la dispozițiile art. 998 și art. 114 alin. (1) C. proc. civ., în temeiul art. 135 alin. (4) din același cod, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București, ca instanță în a cărei circumscripție teritorială se află domiciliul persoanelor ocrotite.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 februarie 2020.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2019-06-19
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1303/2019
Asupra conflictului negativ de competență; I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, la data de 27 aprilie 2018, sub nr. x/2018, reclamanta A., a chemat
ÎCCJ 2023-11-23
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2308/2023
Ședința publică din data de 23 noiembrie 2023 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele: 1. Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin la 17 mai 2023, sub nr. x/2023,
ÎCCJ 2019-04-02
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 684/2019
soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București. Prin Sentința nr. 1694 din 8 martie 2019, Judecătoria Sectorului 6 București a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat, la rândul său, competența de s
ÎCCJ 2020-05-28
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1000/2020
cepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe. Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 3 București a pronunțat decizia nr. 1051 din 11 februrie 2020 prin care a admis excepția de necompetență teritorială, invocată de reclaman
ÎCCJ 2025-10-23
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1865/2025
Ședința publică din data de 23 octombrie 2025 După deliberare, asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal la 2 septembrie 2024,
Sursă