ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1683/2019

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 25 ianuarie 2019, reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Neamț, în contradictoriu cu pârâții A., B. și C., șef centru la Complex de servicii "D.", a solicitat să se dispună înlocuirea măsurii plasamentului în regim de urgență al minorilor E. și B., dispus prin dispoziția nr. x din 25 ianuarie 2019 a directorului general al D.G.A.S.P.C. - Neamț, la Complexul de servicii "D.", cu măsura plasamentului minorilor la Complexul de servicii "D.". Totodată, a solicitat suspendarea drepturilor și obligațiilor părintești pe toată durata măsurii plasamentului și delegarea acestora directorului general al D.G.A.S.P.C. - Neamț.

Tribunalul Neamț, secția I civilă, prin Sentința nr. 164 din 22 martie 2019, a admis acțiunea și a dispus înlocuirea măsurii de protecție specială a plasamentului în regim de urgență, dispusă prin Dispoziția nr. x din 25 ianuarie 2019 a directorului general al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Neamț, la Centrul de primire în regim de urgență din cadrul Complexului de Servicii "D.", cu măsura plasamentului la Complexul de Servicii "D.", a minorilor E. și B.. Totodată, a dispus delegarea drepturilor și obligațiilor părintești privitoare la persoana minorilor E. și B., precum și cele privitoare la bunurile acestora către directorul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Neamț, până la încetarea măsurii de plasament cu privire la acești copii. A respins cererea de intervenție formulată de intervenienții în nume propriu F. și G., ca nefondată, și a luat act de renunțarea acestora la cererea reconvențională. A dispus ca remunerarea curatorului special, doamna avocat H., în sumă de 940 RON, să fie plătită din bugetul Statului.

Prin Decizia nr. 479 din 12 iunie 2019, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, a anulat apelul formulat de E. și B., în temeiul art. 32 C. proc. civ., cu referire la art. 61 din Legea nr. 272/04 republicată și art. 43 C. civ.. A respins ca nefondate apelurile declarate de pârâții E. și E. și intervenienții F. și G., împotriva Sentinței civile nr. 164 din 22 martie 2019 a Tribunalului Neamț. A dispus plata din fondurile Ministerului Justiției către av. I. a onorariului de 940 RON.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs intervenienții F. și G..

Primind dosarul la data de 24 iulie 2019, Înalta Curte, prin Rezoluția din 30 august 2019, a stabilit termen de judecată la data de 24 septembrie 2019, în ședință publică, cu citarea părților.

Analizând cu prioritate admisibilitatea recursului, potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată are ca obiect înlocuirea măsurii plasamentului în regim de urgență pentru minorii E. și B., ce are ca temei de drept Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Conform dispozițiilor art. 136 din Legea nr. 272/2004:

"Hotărârea instanței de fond este executorie și definitivă", iar potrivit prevederilor art. 137 din același act normativ, "Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii".

Art. 138 din actul normativ prevede că dispozițiile acestei legi referitoare la procedura de soluționare a cauzelor privind stabilirea măsurilor de protecție specială se completează corespunzător cu prevederile C. proc. civ.

Luând în considerare că litigiul de față este înregistrat pe rolul instanțelor de judecată la data de 25 ianuarie 2019 și este întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 272/2004, devin incidente dispozițiile art. 136 și 137 din acest act normativ, precum și cele ale noului C. proc. civ.

După intrarea în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., dispozițiile Legii nr. 272/2004 anterior menționate trebuie coroborate cu dispozițiile alin. (1) și (2) ale art. 7 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., potrivit cărora, "(1) Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este "definitivă", de la data intrării în vigoare a C. proc. civ., aceasta va fi supusă numai apelului la instanța ierarhic superioară. (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este "supusă recursului" sau că "poate fi atacată cu recurs" ori, după caz, legea specială folosește o altă expresie similară".

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

Dispozițiile art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ. statuează că nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.

Prin urmare, din coroborarea dispozițiilor art. 483 alin. (2) teza finală, ale art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. cu cele ale art. 136 - 138 din Legea nr. 272/2004, precum și cu prevederile art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 76/2012, Sentința nr. 164 din 22 martie 2019 a Tribunalului Neamț este supusă numai apelului, astfel că Decizia nr. 479 din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă, este o hotărâre definitivă, ce nu este supusă căii de atac a recursului.

În consecință, pentru considerentele expuse, instanța urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul formulat de intervenienții F. și G. împotriva Deciziei nr. 479 din 12 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.

În analiza recursului, Înalta Curte a avut în vedere dispozițiile art. 248 alin. (2) C. proc. civ., lăsând nesoluționată excepția lipsei calității procesuale active a recurenților în exercitarea căii de atac, urmare a soluționării cu prioritate a chestiunea inadmisibilității recursului, precum și dispozițiile art. 499 teza finală C. proc. civ., potrivit cărora, în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de intervenienții F. și G. împotriva Deciziei nr. 479 din 12 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 octombrie 2019.

GGC - CL