ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 310/2019

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Prin contestația înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 11 iulie 2016, sub nr. x/2016, contestatoarea A. a formulat contestație împotriva următoarelor hotărâri:

- Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 42/21.01.2016, solicitând anularea parțială a acesteia, respectiv a dispoziției de la art. 1 prin care este stabilit un anumit număr de locuri scoase la concursul pentru promovarea pe loc în funcții de execuție a judecătorilor, pentru anul 2016, și anume 150 de locuri repartizate după cum urmează: 50 de locuri la curțile de apel și 100 de locuri la tribunale, ca act administrativ premergător Hotărârii nr. 420/26.04.2016,

- Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 92/28.01.2016, solicitând anularea parțială a acesteia, respectiv a dispoziției de la art. 2 și art. 3 prin care este stabilit un anumit număr de locuri scoase la concurs pentru promovarea pe loc în funcții de execuție a judecătorilor, pentru anul 2016, și anume 150 de locuri repartizate, pe materii, după cum urmează: 50 de locuri la curțile de apel și 100 de locuri la tribunale ca act administrativ premergător Hotărârii nr. 420/26.04.2016,

- Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 585/26.05.2016, ca act final emis de Plenul CSM privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor, solicitând anularea în parte a Hotărârii nr. 585/26.05.2016, respectiv în ceea ce privește art. 2 al acestei hotărâri, prin care s-a respins cererea contestatoarei de validare a rezultatelor concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor pe loc, organizat la data de 3 aprilie 2016 și obligarea pârâtului la emiterea unei hotărâri de validare a rezultatelor obținute de aceasta la concursul de promovare a judecătorilor și procurorilor pe loc, organizat la data de 03.04.2016 și promovarea sa pe loc, în grad profesional de Curte de Apel, începând cu data de 01.07.2016.

În motivarea contestației, contestatoarea a arătat că a participat la concursul pentru promovarea în funcție de execuție a judecătorilor din data de 3.04.2016, organizat potrivit Hotărârilor Plenului CSM nr. 42/21.01.2016 și nr. 92/28.01.2016 și a obținut mai mult decât media generală 7 și respectiv 5 la fiecare dintre cele două probe de concurs, astfel cum impune art. 27 alin. (2) din Regulamentul de concurs.

La data de 12.05.2016, a înaintat către CSM o cerere de validare a rezultatului final obținut prin concurs și, pe cale de consecință, recunoașterea gradului profesional de curte de apel (promovare pe loc), dar cererea i-a fost respinsă prin Hotărârea nr. 585/26.05.2016.

A susținut că această hotărâre este netemeinică și nelegală, fiind nefondat argumentul referitor la faptul că limitarea numărului de locuri stabilit prin concursul de promovare pe loc depinde nu doar finanțarea corespunzătoare, ci și de eventuala posibilitate a magistratului de a-și desfășura activitatea la instanța corespunzătoare gradului profesional dobândit.

Recunoașterea gradului profesional de curte de apel obținut prin promovarea pe loc se impune indiferent dacă nota pe care a obținut-o nu se încadrează în numărul limitat de locuri alocat pentru pentru materia drept penal. Ceea ce contează pentru validarea rezultatului său este îndeplinirea condițiilor de notare impuse de art. 27 alin. (2) din Regulamentul de concurs, întrucât stabilirea unui număr limitat de locuri pentru promovarea în funcții de execuție pe loc este o măsură discriminatorie prin raportare la condițiile în care promovează personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției, Ministerul Public, CSM, INM, care este asimilat magistraților, inclusiv sub acest aspect.

A mai susținut contestatoarea că din cuprinsul hotărârii Plenului CSM nr. 92/28.01.2016 se observă că organizarea concursului de promovare pe loc în funcții de execuție a judecătorilor este condiționată de asigurarea finanțării corespunzătoare de către Ministerul Justiției, în calitatea sa de ordonator principal de credite cu privire la bugetele tuturor instanțelor judecătorești, altele decât Înalta Curte de Casație și Justiție.

În aprecierea contestatoarei, modul concret în care este reglementată posibilitatea de promovare în funcții de execuție pentru judecători, respectiv în limita unui număr de locuri (lăsat la latitudinea ordonatorului de credite), este discriminatoriu întrucât această categorie profesională a judecătorilor este dezavantajată, sub acest aspect, în raport cu alte categorii profesionale, fără o justificare obiectivă și rezonabilă.

Art. 87 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor prevede că "(1) Pe durata îndeplinirii funcției, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național de Criminologie, Institutul Național de Expertize Criminalistice și din Institutul Național al Magistraturii este asimilat judecătorilor și procurorilor în ceea ce privește drepturile și îndatoririle, inclusiv susținerea examenului de admitere, evaluarea activității profesionale, susținerea examenului de capacitate și de promovare, dispozițiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător".

Analizând prevederile în materie de promovare din cuprinsul Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, având în vedere și prev. art. 37 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative care obligă legiuitorul la folosirea unui limbaj normativ unitar, respectiv a acelorași noțiuni pentru aceeași instituție juridică, se observă că legea folosește noțiunea de "examen" doar în cazurile care nu impun în mod neapărat o concurență pe loc (ex: examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, examenul de capacitate al magistraților stagiari, examen pentru numirea în funcțiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel și parchetelor corespunzătoare alternativ cu un eventual concurs în acest sens), și folosește noțiunea de "concurs" cu referire la admiterea în magistratură ori la promovarea magistraților în funcții de conducere sau în funcții de execuție.

Întrucât legea sus amintită nu definește termenii folosiți, pentru a face distincția între aceștia, contestatoarea, în raport cu definițiile acestora din DEX, a arătat că diferența o face nu modalitatea de examinare, ci concurența, pentru că examenul nu presupune o competiție.

Analizând și modul consecvent în care legiuitorul a folosit noțiunea de examen doar acolo unde se pretează, respectiv la situațiile care nu impun o concurență, în mod voit a acordat personalului de specialitate juridică din Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național de Criminologie, Institutul Național de Expertize Criminalistice și din Institutul Național al Magistraturii un drept la promovare mai favorabil decât magistraților cu care se asimilează.

Se constată astfel că, pentru promovarea în funcții de execuție, toți magistrații, judecători și procurori, sunt obligați să participe la un concurs, însă, pentru promovarea în funcții de execuție, personalul asimilat magistraților susține doar examene.

Promovarea pe loc nu presupune a priori existența unor locuri vacante la instanțele/parchetele superioare, la fel ca și în cazul asimilaților, magistraților creându-li-se un regim de promovare mai dezavantajos prin comparație.

Urmare acestui fapt, a invocat și excepția de neconstituționalitate a art. 45 din Legea nr. 303/2004 care face referire la stabilirea unui număr limitat de locuri ("în limita numărului de locuri"), prin raportare la art. 16 din Constituție, a art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și art. 40 din O.U.G. nr. 83/2014.

1.2. Prin cererea adițională (modificatoare) depusă la dosar la data de 22 august 2016, contestatoarea A. a contestat și Hotărârile nr. 420 din 26 aprilie 2016 și nr. 494 din 26 aprilie 2016 ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând anularea în parte Hotărârii nr. 420 din 26 aprilie 2016, respectiv în ceea ce privește validarea rezultatelor finale ale concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor pe loc, organizat la data de 03.04.2016, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Regulament, exclusiv conform Anexei 1 la această hotărâre, în care contestatoarea nu a fost inclusă și, pe cale de consecință, anularea în parte a Hotărârii nr. 494 din 26 aprilie 2016 cu privire la neincluderea contestatoarei în anexa cuprinzând judecătorii pentru care s-a dispus promovarea pe loc începând cu data de 01.07.2016, precum și obligarea pârâtului la emiterea unei hotărâri de validare a rezultatelor obținute de aceasta la concursul de promovare a judecătorilor și procurorilor pe loc, organizat la data de 03.04.2016 și promovarea contestatoarei pe loc, în grad profesional de curte de apel, începând cu data de 1 iulie 2016.

1.3. Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare la contestația inițială prin care a invocat excepția de conexitate cu Dosarul nr. x/2016, excepția inadmisibilității contestației, susținând că hotărârile nr. 42/2016 și nr. 92/2016 sunt operațiuni premergătoare actului administrativ final reprezentat de hotărârea de validare a rezultatelor concursului de promovare, potrivit art. 47 din Legea nr. 303/2004, în speță Hotărârea Plenului CSM nr. 420/2016.

În ceea ce privește cererea de anulare parțială a Hotărârii nr. 585/2016 a Plenului CSM, intimatul consideră că aceasta nu poate fi analizată separat de hotărârea de validare a rezultatelor acestui concurs, în conformitate cu dispozițiile art. 47 din Legea nr. 303/2004, aceasta din urmă fiind singura hotărâre care produce consecințe juridice.

Intimatul a formulat întâmpinare și la cererea adițională, prin care a invocat excepția tardivității formulării contestației împotriva hotărârilor nr. 420/2016 și nr. 494/2016, în raport de dispozițiile art. 29 alin. (6) și (7) din Legea nr. 317/2004, aceste hotărâri fiind publicate pe pagina de internet a CSM la datele de 26.04.2016 și, respectiv, 2.06.2016.

Prin încheierea de ședință de la termenul din 14.02.2017, a fost sesizată Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 din Legea nr. 303/2004, fiind respinsă ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și art. 40 din O.U.G. nr. 83/2014.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți

Excepția tardivității invocată de intimatul CSM este întemeiată și va fi admisă, având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, potrivit cărora "Hotărârile Plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile și se comunică de îndată. (6) Hotărârile prevăzute la alin. (5) se publică în Buletinul Oficial al CSM și pe pagina de internet a CSM în termen de 10 zile de la redactare. (7) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare la secția de contencios administrativ și fiscal, a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestația se judecă în complet de 3 judecători".

Contestatoarea a solicitat anularea Hotărârii nr. 420/2016 și, respectiv, a Hotărârii nr. 494/2016 adoptate de Plenul CSM, având ca obiect validarea rezultatelor finale ale concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor organizat la data de 3.04.2016 și dispunerea promovării pe loc a judecătorilor menționați în anexă. Cele două hotărâri au fost publicate pe pagina de internet a CSM la data de 26.04.2016, respectiv 2.06.2016.

Contestația a fost înregistrată de contestatoare pe rolul acestei instanțe la data de 11.07.2016, iar cererea adițională, prin care se solicită anularea Hotărârilor Plenului CSM nr. 420/2016 și nr. 494/2016 a fost înregistrată la 22.08.2016, ulterior expirării termenului de 15 zile reglementat de dispozițiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, astfel că este fondată excepția tardivității contestației prin care se solicită anularea parțială a acestor hotărâri.

Excepția inadmisibilității contestației formulate împotriva Hotărârilor Plenului CSM nr. 42/2012, nr. 92/2016 și nr. 585/2016 este fondată, urmând a fi admisă.

În cauză s-a solicitat și anularea Hotărârilor nr. 42/2016 și nr. 92/2016 prin care au fost luate măsurile necesare organizării și desfășurării concursurilor de promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor, stabilite a se realiza în cursul anului 2016.

Astfel, prin Hotărârea nr. 42/2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât:

"Art. (1) - Stabilește numărul de posturi la concursul pentru promovarea pe loc în funcții de execuție a judecătorilor, pentru anul 2016, respectiv 150 locuri, repartizate după cum urmează: 50 locuri la curțile de apel și 100 locuri la tribunale.

Art. (2) - Stabilește numărul de posturi la concursul pentru promovarea pe loc în funcții de execuție a procurorilor pentru anul 2016, respectiv 60 posturi, repartizate, după cum urmează: 5 posturi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, 15 posturi la parchetele de pe lângă curțile de apel și 40 posturi la parchetele de pe lângă tribunale".

Prin Hotărârea nr. 92/2016, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât:

Art. 1 - Aprobă organizarea concursului de promovare în funcții de execuție, efectivă și pe loc, a judecătorilor și procurorilor, la București, la data de 3 aprilie 2016, conform calendarului propus de Institutul Național al Magistraturii, cu mențiunile din nota direcției de specialitate, astfel cum rezultă din anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2 - Aprobă scoaterea la concurs a locurilor stabilite prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 42/21.01.2016 pentru promovarea pe loc, respectiv 100 locuri la tribunale, 50 locuri la curți de apel, 5 locuri la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, 15 locuri la parchetele de pe lângă curțile de apel și 40 locuri la parchetele de pe lângă tribunale, cu mențiunea că între acestea nu sunt incluse locuri pentru instanțele și parchetele militare;

Art. 3 - Aprobă alocarea pe materii a locurilor aprobate, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 42/21.01.2016, pentru promovarea pe loc, după cum urmează:

a) 100 locuri la tribunale, astfel: Drept penal - 23 locuri; Drept comercial - 20 locuri; Drept administrativ - 15 locuri; Drept financiar și fiscal - 7 locuri; Drept civil -20 locuri; Dreptul familiei - 5 locuri; Dreptul muncii - 10 locuri;

b) 50 locuri la curți de apel, astfel: Drept penal - 12 locuri; Drept comercial - 6 locuri; Drept administrativ - 14 locuri; Drept financiar și fiscal- 4 locuri; Drept civil - 8 locuri; Dreptul muncii - 6 locuri;

Art. 4 - Aprobă alocarea materiei de concurs "drept penal" pentru toate cele 60 locuri aprobate pentru promovarea pe loc la parchetele de pe lângă instanțele judecătorești, respectiv 5 locuri la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, 15 locuri la parchetele de pe lângă curțile de apel și 40 locuri la parchetele de pe lângă tribunale.

Art. 5 - Stabilește posturile vacante pentru promovarea efectivă în funcții de execuție la tribunal și curți de apel, conform anexei 2, și parchetele de pe lângă tribunale și curți de apel, conform anexei nr. 3, ambele anexe fiind parte integrantă din prezenta hotărâre, sub rezerva actualizării posturilor vacante de judecător și procuror, după soluționarea cererilor de transfer și a cererilor de pensionare, precum și altor cereri care determină modificarea situației posturilor de la tribunale și curți de apel, în raport cu dispozițiile din Regulament și în acord cu măsurile de indisponibilizare dispuse anterior de Consiliu.

Art. 6 - Aprobă includerea posturilor pentru care există propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de eliberare din funcție, în categoria posturilor susceptibile a fi ocupate prin concurs.

Art. 7 - Aprobă includerea posturilor pentru care există cereri de eliberare din funcție pe rolul Consiliului Superior al Magistraturii și care urmează a fi analizate până cel târziu la data aprobării concursului în categoria posturilor susceptibile a fi ocupate prin concurs.

Art. 8 - Aprobă includerea în categoria posturilor susceptibile a fi ocupate prin concurs a posturilor de execuție care se vor vacanta ulterior datei de 28.01.2016, dar în temeiul unor măsuri dispuse de Plen sau Secții până cel târziu la data aprobării concursului, respectiv data de 28.01.2016.

Art. 9 - Aprobă tematica și bibliografia concursului, propuse de Institutul Național al Magistraturii, conform anexei 4, care face parte integrantă din prezenta hotărâre."

Este evident, în raport de cuprinsul hotărârilor menționate, că acestea au ca obiect măsuri necesare organizării și desfășurării concursurilor de promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor, constituind acte preparatoare necesare organizării, stabilirii condițiilor desfășurării concursurilor de promovare.

În privința atacării/verificării legalității Hotărârii nr. 42/2016 și, respectiv, a Hotărârii nr. 92/2016 sunt aplicabile prevederile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora instanța competentă să se pronunțe asupra legalității actului administrativ este competentă să se pronunțe și asupra legalității operațiunilor administrative, care au stat la baza emiterii actului administrativ supus judecății.

Altfel spus, în cazul de față, legalitatea celor două hotărâri va putea fi verificată de secția de contencios administrativ și fiscal, a Înaltei Curți de Casație și Justiție numai în cazul în care va analizată legalitatea hotărârii prin care Consiliul Superior al Magistraturii a validat rezultatul concursului respectiv, pentru promovarea în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor desfășurat la data de 3 aprilie 2016.

Or, așa cum s-a arătat, contestațiile împotriva hotărârii de validare a rezultatelor concursului au fost tardiv formulate, astfel încât instanța nu poate proceda la examinarea legalității acestei hotărâri și nici a hotărârilor care au stat la baza emiterii acesteia.

În raport cu considerentele prezentate mai sus, contestația formulată împotriva Hotărârii nr. 42/2016 și a Hotărârii nr. 92/2016 adoptate de Plenul CSM va fi respinsă ca inadmisibilă.

Contestatoarea a solicitat și anularea Hotărârii Plenului CSM nr. 585/2016, prin care s-a respins cererea contestatoarei de validare a rezultatelor concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor pe loc, organizat la data de 3 aprilie 2016 și obligarea pârâtului la emiterea unei hotărâri de validare a rezultatelor obținute de aceasta la concursul de promovare a judecătorilor și procurorilor pe loc, organizat la data de 03.04.2016 și promovarea sa pe loc, în grad profesional de Curte de Apel, începând cu data de 01.07.2016.

Această hotărâre, însă, nu poate fi analizată separat de hotărârea de validare a rezultatelor acestui concurs, în conformitate cu dispozițiile art. 47 din Legea nr. 303/2004, aceasta din urmă fiind singura hotărâre care produce consecințe juridice.

În ceea ce privește concursul de promovare a judecătorilor în funcții de execuție din aprilie 2016, actul administrativ care produce consecințe juridice este Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 420/2016, prin care au fost validate rezultatele acestui concurs, iar Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 585/2016 este răspunsul dat contestatoarei în urma unei solicitări prin care se tinde în fapt la revocarea Hotărârii Plenului Consiliul Superior al Magistraturii nr. 420/2016.

Din interpretarea dispozițiilor art. 46 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 și art. 28 din Hotărârea Plenului Consiliul Superior al Magistraturii nr. 621/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, reiese faptul că înainte de validarea rezultatelor concursului de promovare se poate solicita invalidarea rezultatelor concursului, hotărârea de validare a concursului fiind actul administrativ care poate fi atacat în temeiul dispozițiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, cu modificările ulterioare, ca act care a produs consecințe juridice.

Prin urmare, având în vedere natura actului atacat și dispozițiile legale care reglementează materia concursurilor de promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor, contestația formulată împotriva Hotărârii Plenului CSM nr. 585/2016 va fi respinsă ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția tardivității cererii adiționale și, în consecință, respinge cererea adițională având ca obiect contestația formulată de A. împotriva Hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 420/2016 și nr. 494/2016, ca tardiv formulată.

Respinge contestația formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 42 din 21 ianuarie 2016, a Hotărârii nr. 92 din 28 ianuarie 2016 și a Hotărârii nr. 585 din 26 mai 2016 ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 ianuarie 2019.

GGC - GV