ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1380/2017

HOTĂRÂRE

03.10.2017

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1380/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Asupra conflictului negativ de competență de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Giurgiu la 20 octombrie 2016, sub nr. x/2016, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtului B. la plata sumei de 750 RON, precum și la plata dobânzii legale de la data exigibilității acesteia și până la plata efectivă, cu cheltuieli de judecată.

La termenul de judecată din 8 martie 2017, Judecătoria Giurgiu a invocat, din oficiu, excepția necompetenței teritoriale.

Prin sentința civilă nr. 1114 din 8 martie 2017, Judecătoria Giurgiu a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Filiași.

În motivarea acestei sentințe, Judecătoria Giurgiu a reținut următoarele:

Conform art. 107 alin. (1) C. proc. civ., "cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel", iar potrivit art. 107 alin. (2) din același act normativ, "instanța rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul își schimbă domiciliul sau sediul".

S-a constatat că pârâtul B. are domiciliul în jud. Dolj, care se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Filiași.

Pentru aceste motive, în temeiul dispozițiilor art. 107 și art. 130 - art. 132 C. proc. civ., a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Giurgiu, invocată din oficiu și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Filiași.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Filiași la 28 martie 2017, sub același număr de dosar.

La termenul din 8 mai 2017, Judecătoria Filiași a invocat, din oficiu, excepția necompetenței teritoriale.

Prin sentința civilă nr. 287 din 8 mai 2017, Judecătoria Filiași a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe; a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu; a constatat că a intervenit conflictul negativ de competență între Judecătoria Filiași și Judecătoria Giurgiu și a înaintat cauza în vederea soluționării conflictului negativ de competență Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În motivarea acestei sentințe, Judecătoria Filiași a reținut următoarele:

S-a arătat că ambele instanțe apreciază că sunt incidente dispozițiile art. 107 C. proc. civ.

Au fost evocate dispozițiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ. care reglementează regimul de invocare a necompetenței de ordine privată.

S-a reținut că, raportat la termenul imperativ și exclusivist - doar de către pârât - folosit de către legiuitor, se poate deduce că, dacă excepția nu a fost invocată de către persoana în favoarea căreia este recunoscut acest beneficiu și în termenul legal, nu va mai putea fi invocată până la finalizarea procesului, nici în faza judecății în primă instanță, nici în căile de atac.

Totodată, s-a arătat că ambele instanțe consideră că în cauză este incidentă necompetența teritorială de ordine privată, însă au opinii diferite asupra identității titularului ce ar putea invoca un atare incident procedural.

Astfel, s-a apreciat că, în mod greșit, Judecătoria Giurgiu a invocat, din oficiu, excepția necompetenței teritoriale la termenul de judecată din 8 martie 2017, din moment ce o atare excepție nu fusese invocată în fața instanței de fond, în termenul legal.

Având în vedere că pârâtul nu a invocat excepția necompetenței teritoriale prin întâmpinare, Judecătoria Filiași, în temeiul art. 132 raportat la art. 130 C. proc. civ., a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 28 iunie 2017.

Analizând actele și lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 133 pct. 2 C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că cele două instanțe - Judecătoria Filiași și Judecătoria Giurgiu - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, că declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și că cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Potrivit dispozițiilor art. 107 alin. (1) C. proc. civ., "cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

Dispozițiile legale anterior evocate reglementează competența teritorială de drept comun pentru judecata în primă instanță.

Dat fiind că art. 113 alin. (1) C. proc. civ. instituie cazuri de competență teritorială alternativă în favoarea altor instanțe decât cea de la domiciliul sau sediul pârâtului, rezultă că dispozițiile art. 107 alin. (1) din același act normativ stabilesc un caz de competență teritorială relativă.

Or, competența teritorială relativă este una de ordine privată, conform dispozițiilor art. 129 alin. (3) C. proc. civ.

Caracterul de ordine privată al competenței reglementate de dispozițiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ. poate fi dedus și din art. 126 alin. (1) C. proc. civ. care permite derogarea de la competența teritorială de drept comun în măsura în care pretenția concretă dedusă judecății vizează un drept subiectiv de care părțile pot dispune.

Cu privire la partea îndreptățită să invoce încălcarea competenței teritoriale relative, art. 130 alin. (3) C. proc. civ. prevede că necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.

Întrucât textul de lege anterior menționat stabilește că numai pârâtul poate invoca necompetența de ordine privată, utilizând argumentul de interpretare logică per a contrario, rezultă că instanța de judecată nu o poate invoca din oficiu.

Pornind de la aceste considerații cu caracter principial, se constată că prin cererea dedusă judecății reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtului B. la plata sumei de 750 RON și a dobânzii legale aferente, întemeindu-și pretențiile pe dispozițiile art. 1381 și următoarele din C. civ. care reglementează răspunderea civilă delictuală.

Fiind vorba de o acțiune în răspundere civilă delictuală, reclamantul avea alegerea între instanța de la domiciliul pârâtului și instanța de la locul săvârșirii faptei ilicite sau a producerii prejudiciului.

Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei se constată că domiciliul pârâtului este în localitatea Filiași, iar pretinsa faptă ilicită a fost săvârșită în localitatea Podari.

Chiar dacă reclamantul nu a sesizat una dintre instanțele arătate la art. 107 alin. (1) și art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., se reține că pârâtul nu a invocat excepția necompetenței teritoriale relative a Judecătoriei Giurgiu.

Or, neinvocarea de către pârât a necompetenței de ordine privată în condițiile impuse de art. 130 alin. (3) C. proc. civ. atrage decăderea acestuia din dreptul de a o mai invoca, cu consecința că instanța sesizată de către reclamant rămâne învestită cu judecarea cauzei chiar dacă este necompetentă teritorial.

Ca atare, se constată că invocarea, din oficiu, a excepției necompetenței teritoriale relative de către Judecătoria Giurgiu s-a făcut cu încălcarea textului de lege anterior evocat, întrucât dreptul de a contesta competența instanței sesizate aparținea exclusiv pârâtului.

Pentru considerentele arătate mai sus, în aplicarea prevederilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ. prin raportare la cele ale art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu.