ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1131/2017

Deliberând asupra cererii de recurs, Înalta Curte constată următoarele:

Pe rolul Curții de apel Pitești a fost înregistrată sub nr. x/2004/a1 o cerere intitulată "plângere", formulată de petentul A., în care s-a făcut referire la dosarul nr. x/2004 al Curții de Apel Pitești și s-a solicitat îndreptarea erorii materiale, fără a se arăta în ce constă această eroare.

Prin decizia civilă nr. 160/2017 din 26 ianuarie 2017, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a anulat cererea formulată de petentul A., în contradictoriu cu intimații B., C., D., E., F. și G..

În motivarea acestei decizii, Curtea de Apel Pitești a reținut că petentul nu s-a conformat dispozițiilor instanței, în sensul de a preciza în fapt și în drept cererea cu care a învestit instanța de judecată, respectiv de a preciza în ce anume constă îndreptarea erorii materiale din decizia civilă nr. 791/2004 pronunțată în dosarul nr. x/2004.

Sub acest aspect, s-a reținut că petentul a depus la data de 20 ianuarie 2017 un înscris prin care a arătat că își precizează cererea, însă din cuprinsul acestuia s-a constatat că nu rezultă obiectul cererii formulate.

În consecință, Curtea de Apel Pitești, conform art. 133 alin. (1) C. proc. civ., a anulat această cerere având în vedere că petentul nu a precizat obiectul.

Împotriva acestei decizii, recurentul A. a formulat recurs, fără a indica temeiul de drept pe care înțelege să-și întemeieze calea de atac.

Din memoriul de recurs nu au putut fi extrase critici de nelegalitate care să permită încadrarea în dispozițiile art. 304 C. proc. civ., argumentele prezentate de recurent neavând legătură cu soluția pronunțată în decizia recurată, împrejurare care excede cadrului procesual fixat de lege.

La data de 21 aprilie 2017, intimații D., B. și E. au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea ca nefondat a recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.

Față de dispozițiile art. 137 C. proc. civ., analizând cu prioritate excepția nulității cererii de recurs, invocată din oficiu, și în raport cu dispozițiile art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, textul impunând, așadar, ca o condiție de formă a recursului, menționarea motivelor de nelegalitate.

Conform dispozițiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ., indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. per a contrario, dacă dezvoltarea motivelor de recurs nu face posibilă încadrarea lor într-unul din cazurile de nelegalitate prevăzute expres și limitativ de art. 304 C. proc. civ., sancțiunea care intervine este nulitatea recursului.

Rezultă, din aceste prevederi legale, conjugate cu prevederile art. 304 C. proc. civ., privitoare la sfera motivelor de recurs, că, pentru a fi validă juridic, cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele pe care se sprijină, adică acele argumente de natură juridică pentru care recurentul înțelege să critice hotărârea atacată.

În speță, recurentul A. nu s-a conformat exigențelor art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., având în vedere că nu a formulat critici susceptibile de a fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ. și care să conducă la modificarea sau casarea unei hotărâri.

Din observarea criticilor formulate, se constată că acestea nu se subscriu niciunuia dintre motivele de recurs prevăzute la art. 304 pct. 1- 9 C. proc. civ., în realitate, toate criticile formulate vizând aspecte de apreciere ori de stabilire a unei situației de fapt care nu are legătură cu litigiul pendinte.

Așadar, în cuprinsul cererii de recurs deduse judecății nu se regăsesc critici propriu-zise la adresa deciziei atacate, care face obiectul recursului, ceea ce ar fi presupus indicarea punctuală de către recurent a motivelor de nelegalitate, prin raportare la soluția pronunțată în hotărârea recurată și la argumentele folosite de instanță în fundamentarea acesteia.

Sub acest aspect, recurentul trebuia să indice care au fost motivele pentru care nu s-a conformat dispozițiilor instanței în sensul de a preciza în fapt și în drept cererea pe care a înțeles să o introducă pe rolul Curții de Apel Pitești.

Modalitatea de motivare a recursului adoptată de recurent constă, practic, în redarea unei situații de fapt străină de acest litigiu, fără a arăta, în concret, în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate.

În consecință, având în vedere considerentele arătate, Înalta Curte urmează a da eficiență dispozițiilor art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ. și pe cale de consecință, va constata nulitatea cererii de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 160/2017 din 26 ianuarie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 iunie 2017.