ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1307/2019
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1307/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Deliberând, asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 795 din 27 ianuarie 2017, Judecătoria Pitești, a disjuns capetele de cerere privind contestația formulată de reclamantul A., împotriva Deciziei de validare parțială nr. 5.791/15.10.2015, emisă de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și daunele morale și materiale în sumă de 100.000 RON solicitate în contradictoriu cu Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și formarea unui nou Dosar cu nr. x/2017, De asemenea, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind petitul formulat în contradictoriu cu Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, în favoarea Tribunalului Argeș.
La data de 03.02.2017, reclamantul a depus o cerere precizatoare prin care a arătat că despăgubirile le solicită de la Statul Român, Guvernul României și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Tribunalul Argeș, în soluționarea cauzei după declinare, prin Sentința civilă nr. 334 din data de 25 septembrie 2017, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României, a admis excepția prescripței dreptului material la acțiune al reclamantului și a constatat ca fiind prescris dreptul la acțiune al reclamantului A., în contradictoriu cu Guvernul României, Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în temeiul răspunderii civile delictuale.
Prin Decizia civilă nr. 1.429 din 04 mai 2018,Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, a respins ca nefondat apelul formulat de reclamantul A., împotriva Sentinței civile nr. 334 din 25 septembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Argeș, în Dosarul nr. x/2015.
Prin încheierea din 29 mai 2018, pronunțată în cameră de consiliu de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, a fost admisă cererea de îndreptare eroare materială strecurată în minuta și dispozitivul Deciziei nr. 1.429 din 04.05.2018, în sensul că împotriva hotărârii se poate formula calea de atac a recursului în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Curtea de Apel Pitești.
Împotriva Deciziei nr. 1.429 din data de 04 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, reclamantul A., a declarat recurs, cu a cărui soluționare a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție, în prezenta cauză.
Prin cererea de recurs, reclamantul a susținut că solicită îndreptarea tuturor erorilor materiale strecurate în Dosarul nr. x/2015, având în vedere că, peste 30 de ani a suferit datorită demolării imobilului său, în baza unor acte false.
În termen legal, intimatul-pârât Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Regională a Finanțelor Publice Ploiești, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, întrucât afirmațiile reclamantului din cuprinsul cererii nu reprezintă o motivare a căii de atac exercitată în sensul exigențelor prevăzute de art. 486 alin. (1) și art. 487 alin. (1) din C. proc. civ.
La data de 23.10.2018, intimatul-pârât Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nemotivat, având în vedere că sancțiunea nemotivării recursului este prevăzută de art. 489 din C. proc. civ., potrivit căruia recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.
Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a procedat, la data de 28 martie 2019, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a căii de atac.
Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, raportorul a arătat că recursul este declarat în termen legal, cererea de recurs îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c) și e) din C. proc. civ., însă în ceea ce privește criticile formulate de recurentul-reclamant, astfel cum au fost dezvoltate, raportorul a fost de părere că nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.
Completul de filtru C10, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus, prin rezoluția din 03 aprilie 2019, comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților.
Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., recurentul-reclamant A., a depus punct de vedere la raport, înregistrat la 17.04.2019.
Examinând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., în raport de excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare și reținută prin raport, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte, constată următoarele:
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.
Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.
Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 din C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.
În prezenta cauză, recurentul-reclamant nu menționează niciunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 din C. proc. civ., și nici nu prezintă criticile pentru care hotărârea instanței de apel ar fi nelegală.
Având în vedere că recursul nu a fost motivat în termenul legal, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior, Înalta Curte urmează a anula recursul declarat de recurentul-reclamant A., împotriva Deciziei civile nr. 1.429 din data de 04 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant A., împotriva Deciziei civile nr. 1.429 din data de 04 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.
Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților, conform art. 427 alin. (1) din C. proc. civ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 iunie 2019.