ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 419/2017

Asupra recursului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani, secția I civilă sub nr. x/2014, astfel cum a fost modificată, completată și precizată, reclamantul A. a formulat, în contradictoriu cu pârâții Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Interne - Comisia de Contestații Pensii, contestație împotriva Hotărârii Comisiei de Contestații Pensii a Ministerului Afacerilor Interne nr. 13091 din 13.11.2014, privind decizia de acordare a pensiei pentru limită de vârstă nr. 82708 din 23.09.2014, emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerul Afacerilor Interne, precum și a Hotărârii Comisiei de Contestații Pensii a Ministerului Afacerilor Interne nr. 13168 din 06.02.2015, privind decizia de acordare a pensiei pentru limită de vârstă nr. 82708 din 19.12 .2014, solicitând anularea acestora și obligarea pârâților la plata diferențelor de pensie pentru perioada 01.01.2011 - la zi, dar și a diferențelor bănești care rezultă din plata pensiei de serviciu în raport cu pensia de invaliditate, pentru perioada octombrie 2000 - decembrie 2010, precum și a daunelor morale de 100.000 RON.

Prin sentința nr. 596 din 26 mai 2015 Tribunalul Botoșani, secția I civilă a respins ca nefondată contestația formulată de reclamantul A..

Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia nr. 936 din 17 noiembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 596 din 26 mai 2015 a Tribunalului Botoșani, secția I civilă.

Această decizie a fost recurată de către reclamantul A. la data de 25 ianuarie 2016.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din Noul C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul nu este admisibil.

Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 2 noiembrie 2016 a fost încuviințat, în unanimitate, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului și s-a dispus comunicarea acestuia părților, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) din Noul C. proc. civ.

Potrivit dovezilor de comunicare, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților la data de 17 noiembrie 2016, părțile neformulând puncte de vedere la raport.

Analizând decizia atacată în raport de criticile formulate și temeiurile de drept invocate, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A., pentru lipsa capacității procesuale de folosință a recurentului, pentru următoarele considerente:

Prioritar, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) Noul C. proc. civ., raportat la art. 56 alin. (1) din același Cod, coroborat cu art. 35 din Noul C. civ., se va analiza chestiunea capacității de folosință a recurentului A., care, potrivit actului de stare civilă nr. x din 24.06.2016 emis de Primăria Municipiului Dorohoi, a decedat la data de 23 iunie 2016.

Dosarul de față are ca obiect un litigiu de asigurări sociale, respectiv, contestație împotriva hotărârilor Comisiei de Contestații Pensii a Ministerului Afacerilor Interne nr. 13091 din 13.11.2014 și nr. 13168 din 06.02.2015, precum și recalcularea deciziei de pensionare nr. 82708 din 23.09.2014 emisă de intimata Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne București și obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii corecte, precum și la restituirea diferențelor bănești ce vor rezulta.

Prezentul recurs are ca obiect o decizie, cu caracter definitiv, prin care instanța de apel a respins ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 596 din 26 mai 2015, pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr. x/2014, intimații fiind Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne București și Ministerul Afacerilor Interne - Comisia de Contestații Pensii București, apelul fiind promovat împotriva unei hotărâri pronunțate într-un litigiu de asigurări sociale, in personam.

În acest context, recurentul, decedat pe parcursul soluționării recursului, nu mai poate fi parte în proces.

Astfel, Noul C. proc. civ. - Cartea I - Titlul II "Participanții la procesul civil", Capitolul II - "Părțile", Secțiunea I "Folosința și exercițiul drepturilor procedurale", la art. 56 alin. (1) prevede că: Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile.

Persoanele fizice dobândesc capacitatea de folosință în momentul nașterii și o pierd odată cu moartea - art. 35 din Noul C. civ. - "Capacitatea de folosință începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia".

În consecință, în urma decesului, recurentul din această cauză și-a pierdut capacitatea de folosință, încetându-și existența ca subiect de drept.

Capacitatea procesuală de folosință este acea parte a capacității procesuale care constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual, iar sancțiunea lipsei capacității procesuale de folosință este nulitatea absolută a tuturor actelor de procedură săvârșite după momentul încetării capacității de folosință.

Constatând că recurentul A. a decedat după data înregistrării recursului, conform certificatului de deces din care rezultă ca dată a decesului 23 iunie 2016, Înalta Curte reține că excepția de fond, absolută și peremptorie a lipsei capacității procesuale de folosință a părții este întemeiată și se impune respingerea recursului formulat de recurentul decedat, pentru lipsa capacității de folosință a acestuia.

Pentru aceste considerente, conform dispozițiilor art. 493 alin. (5) din Noul C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 936 din 17 noiembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, pentru lipsa capacității procesuale de folosință a recurentului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 936 din 17 noiembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, pentru lipsa capacității procesuale de folosință a recurentului.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 martie 2017.