ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 516/2020
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 516/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Topoloveni reclamanta S.C. A. S.A. a chemat în judecată pe pârâta B., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 1551,78 RON, din care 670 RON reprezintă valoarea obligației principale în baza contractului de împrumut de nevoi personale încheiat la data de 28.10.2016, 192,26 RON dobândă restantă, 667,32 RON dobânda penalizatoare și 21,5 RON cheltuieli ocazionate cu recuperarea debitului, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, cererea a fost întemeiată pe art. 1025 - art. 1032 C. proc. civ., art. 2158 coroborat cu art. 2167 C. civ., art. 1535 C. civ., art. 1178 coroborat cu art. 1182 alin. (1) teza finală și cu art. 1186 alin. (1) C. civ., art. 1166 C. civ. și art. 1196 alin. (1) C. civ.
Prin sentința civilă nr. 685 pronunțată în dosarul numărul x/2019 la data de 04.06.2019, Judecătoria Topoloveni a admis excepția de necompetență, invocată din oficiu și a declinat judecarea cauzei la Judecătoria Găești.
În pronunțarea acestei soluții prima instanță a reținut că a fost sesizată cu o cerere formulată de un profesionist împotriva unui consumator, că potrivit art. 126 alin. (2) C. proc. civ. "în litigiile din materia protecției drepturilor consumatorilor, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, părțile pot conveni alegerea instanței competente, în condițiile prevăzute la alin. (1), numai după nașterea dreptului la despăgubire. Orice convenție contrară este considerată ca nescrisă".
Instanța a avut în vedere că, din coroborarea dispozițiilor legale anterior citate cu cele ale art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., care prevede excepția de necompetența teritorială exclusivă, rezultă că în materia protecției drepturilor consumatorilor, în situația în care părțile nu au convenit alegerea instanței competente, după nașterea dreptului la despăgubire, competența teritorială aparține unei anumite instanțe, deci competența teritorială are caracter absolut.
Astfel sesizată Judecătoria Găești, prin sentința civilă nr. 2180 din 17 decembrie 2019, a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu.
A declinat competența de soluționare a cererii formulată de reclamanta A. S.A., în favoarea Judecătoriei Topoloveni, județul Dâmbovița.
A constatat ivit conflictul negativ de competență; a suspendat judecata și a trimis dosarul pentru pronunțarea regulatorului de competență, Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În fundamentarea acestei soluții cea de-a doua instanță a reținut următoarele:
Domiciliul pârâtei, care are calitatea de grefier la Judecătoria Găești, se află în localitatea Gura Foii, județul Dâmbovița, în raza de competență teritorială a Judecătoriei Găești.
Cu toate acestea, în considerarea calității pârâtei de grefier la Judecătoria Găești, chiar dacă nu a indicat acest lucru expres în cerere, reclamanta, având în vedere posibilitatea legală a alegerii unei alte instanțe, în temeiul art. 126 și art. 127 C. proc. civ., a ales Judecătoria Topoloveni pentru soluționarea cererii, instanță care, deși legal investită, a declinat competența de soluționare a cauzei deoarece nu a avut elementele necesare pentru a constata că alegerea de competență s-a realizat de către reclamantă cu respectarea dispozițiilor art. 127 C. proc. civ.
Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară reciproc necompetente a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoria Topoloveni competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Determinante în stabilirea instanței competente teritorial sunt natura cauzei și calitatea părților.
Reclamanta a sesizat instanța cu o cerere formulată în temeiul art. 121 C. proc. civ., conform căruia "cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului.
Domiciliul pârâtei, care are calitatea de grefier la Judecătoria Găești, se află în localitatea Gura Foii, județul Dâmbovița, în raza de competență teritorială a Judecătoriei Găești.
Art. 127 C. proc. civ. reglementează un caz de competență facultativă în sensul următor:
"(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.
(2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.
(2
1
) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.
(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor".
Din interpretarea dispozițiilor legale precitate tribunalul reține că reclamanta putea sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii, având în vedere calitatea pârâtei, de grefier la Judecătoria Găești.
Reclamanta a ales să introducă cererea de chemare în judecată la Judecătoria Topoloveni - instanță aflată în circumscripția Curții de Apel Pitești - în acord cu prevederile art. 127 alin. (2) C. proc. civ., coroborate cu cele ale alin. (2)
1
al aceluiași text de lege care reglementează norme de competență teritorială având caracter relativ.
Caracterul facultativ al acestor dispoziții legale permite așadar reclamantei să recurgă sau nu la acest beneficiu oferit de lege, fără ca acesteia să îi fie afectată valabilitatea opțiunii.
În considerarea celor ce preced, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte stabilește că Judecătoria Topoloveni este instanța competentă teritorial în soluționarea pricinii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Topoloveni.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 martie 2020.