ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1618/2019
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1618/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra cererii de recurs de față
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Tribunalul Gorj, prin Sentința civilă nr. 501 de la 26 aprilie 2018 a admis cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Gorj, a anulat Decizia de pensie nr. 117481 din 21 noiembrie 2017 emisă de Casa Județeană de Pensii Gorj și a obligat pârâta Casa Județeană de Pensii Gorj să emită o nouă decizie de pensie reclamantului cu luarea în considerare a veniturilor din adeverința nr. x/18 octombrie 2017 eliberată de B..
Împotriva acestei sentințe au declarat apel atât reclamantul A., cât și pârâta Casa Județeană de Pensii Gorj.
Prin Decizia nr. 2400/2018 din 27 septembrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, au fost respinse, ca nefondate, apelurile formulate de reclamantul A., și pârâta Casa Județeană de Pensii Gorj, împotriva Sentinței civile nr. 501 din 26 aprilie 2018, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr. x/2018.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul A..
Recurentul expune situația de fapt și își exprimă nemulțumirea față de soluția dată prin decizia atacată.
Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului; acesta a fost redactat și comunicat părților.
Analizând recursul sub aspectul îndeplinirii cerințelor prevăzute de art. 483 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Prezentul recurs este formulat împotriva unei decizii pronunțate într-un litigiu de asigurări sociale.
Conform art. 483 alin. (2) C. proc. civ. nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - j3), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite.
Conform art. 214 din Legea dialogului social nr. 62/2011, hotărârile instanței de fond sunt supuse numai apelului.
În concluzie, în raport de aceste dispoziții rezultă faptul că decizia recurată nu este susceptibilă să fie cenzurată în calea extraordinară de atac a recursului, în speță fiind operant principiul legalității căilor de atac consacrat de art. 129 din Constituția României și de art. 457 C. proc. civ., motiv pentru care Înalta Curte, va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 2400/2018 din 27 septembrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 2400/2018 din 27 septembrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.
Fără nicio cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 octombrie 2019.