ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 704/2020
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 704/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 24 martie 2020
Asupra recursului de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale la 08 mai 2018 sub nr. x/2018, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Casa Națională de Pensii Publice, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța să oblige pârâta:
să verifice calculul drepturilor de asigurări sociale efectuat de reclamant pentru perioada cuprinsă între octombrie 2001 și august 2005, respectiv pentru perioada cuprinsă între 31 octombrie 2009 și 31 decembrie 2017;
să pună în executare sentința civilă nr. 280 din 27 iunie 2003, pronunțată în dosarul nr. x/2003 și sentința civilă nr. 2397 din 12 octombrie 2006, pronunțată în dosar nr. x/2006
Cererea nu a fost întemeiată în drept.
Prin sentința nr. 732/2018 din 02 iulie 2018, Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Pensii Publice.
Împotriva sentinței primei instanțe, reclamantul A. a declarat apel, prin care a formulat critici de nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia nr. 2882/2018 din 08 noiembrie 2018, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinței primei instanțe.
Împotriva deciziei instanței de apel, A. a declarat recurs, fără a indica motivele de casare pe care își întemeiază recursul.
În motivarea recursului, recurentul a prezentat istoricul litigiului, după care a evocat o serie de probe administrate în cauză.
Intimata Casa Națională de Pensii Publice a depus, în termen legal, întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.
În temeiul art. 493 C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, iar prin încheierea din 26 noiembrie 2019, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului către părți.
Prin corespondența înregistrată la 16 decembrie 2019, recurentul contestă concluzia raportului întocmit, solicitând Înaltei Curți să emită ordonanță președințială, învestind cele două sentințe cu formulă executorie.
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., admisibilitatea recursului declarat în cauză, Înalta Curte reține următoarele:
Acțiunea are ca obiect recalcularea pensiei cuvenite reclamantului, fiind dedus judecății un conflict de asigurări sociale.
Potrivit art. XVIII alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 2/2013, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "în procesele pornite anterior datei de 20 iulie 2017 inclusiv și nesoluționate prin hotărâre pronunțată până la data de 19 iulie 2017 inclusiv, precum și în procesele pornite începând cu data de 20 iulie 2017 și până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, precum și în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare."
Textul de lege anterior evocat reglementează litigiile în care este suprimat dreptul la recurs, după criteriul materiei în care a fost pronunțată hotărârea instanței de apel.
De asemenea, art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 prevede că "împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă", iar alin. (2) al aceluiași articol prevede că "hotărârile curților de apel, precum și hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive".
Cum textul de lege anterior evocat exclude dreptul la recurs în conflictele de asigurări sociale, rezultă că decizia instanței de apel este o hotărâre definitivă de la data pronunțării, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., raportat la art. 155 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.
Fiind o hotărâre definitivă de la data pronunțării, rezultă că decizia nr. 2882/2018 din 08 noiembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.
Pentru aceste motive, în temeiul XVIII alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 2/2013, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 310/2018 și art. 155 alin. (1)-(2) din Legea nr. 263/2010, raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei 2882/2018 din 08 noiembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 2882/2018 din 8 noiembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.
Fără cale de atac.
Dată în completul de filtru și pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.