ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3092/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 17 noiembrie 2016, reclamanta A. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate să se dispună anularea în tot a Raportului de evaluare nr. x din 18 octombrie 2016, emis de pârâtă la data de 18 octombrie 2016, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin Sentința nr. 18 din 24 februarie 2017, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată, acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate.

Împotriva Sentinței nr. 18 din 24 februarie 2017 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în condițiile art. 483 C. proc. civ. a declarat recurs reclamanta A. întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă susține că hotărârea primei instanțe este nelegală, fiind dată cu aplicarea greșită a disp. art. 75 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 393/2004, art. 70 și 77 din Legea nr. 161/2003.

Instanța de fond a apreciat în mod greșit că recurenta-reclamantă avea posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice ar prezenta un beneficiu pentru afinul său de gradul II, B.

Prin Hotărârile Consiliului Local Sighișoara nr. 28/2013; 17/2014; 78/2014 și 10/2015, s-a adoptat o procedură pentru achiziționarea serviciilor de asistență juridică, consultanță și reprezentare, prin încheierea de contracte de servicii juridice cu avocați, în temeiul ofertelor făcute de către aceștia, fără a fi votată nominal o anumită casă de avocatură sau cabinet individual de avocat și nu s-au adus la cunoștință numele avocaților care au încheiat contracte de reprezentare, consultanță juridică.

Din acest motiv, consideră recurenta-reclamantă, lipsește interesul de natură patrimonială care ar fi putut influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi reveneau în calitate de consilier local.

Se mai arată că după adoptarea hotărârilor, mai multe entități juridice care profesează avocatura au depus oferte pentru consultanță, reprezentare și asistență, la Primăria mun. Sighișoara, care a încheiat asemenea contracte, în temeiul Legii nr. 51/1995.

La data adoptării hotărârilor, recurenta-reclamantă consideră că nu putea să anticipeze că pe parcursul anului va fi selectată o ofertă a unui avocat din Baroul Mureș, în speță, B., deoarece procedura a fost continuată de organele executive din cadrul Primăriei.

Precizează recurenta-reclamantă că nu i s-a adus la cunoștință depunerea ofertelor și selectarea acestora.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analiza motivelor de casare

Potrivit disp. art. 75 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 393/2004, aleșii locali au în interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care face parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru... a) soț, soție, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv.

Iar conform art. 77 alin. (1) din Legea nr. 393/2004, consilierii județeni și consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea și adoptarea hotărârii dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii.

În speță, prin cele patru hotărâri adoptate de Consiliul Local Sighișoara s-a aprobat achiziționarea serviciilor juridice de consultanță, de asistență și de reprezentare prin încheierea unor contracte de servicii juridice, scop în are a fost mandatat primarul mun. Sighișoara cu negocierea prețului pentru fiecare dosar în parte pentru care se asigură achiziționarea serviciilor, dar și cu semnarea contractelor.

Prin aceste hotărâri adoptate de Consiliul Local Sighișoara, la care a participat și recurenta-reclamantă, s-a discutat despre achiziționarea unor servicii juridice, fără a se cunoaște numele ofertanților, deoarece numai după intrarea în vigoare a hotărârilor s-au putut face oferte din partea caselor de avocatură, societăți civile de avocați sau cabinete individuale de avocați.

În plus, numai primarul avea abilitarea să negocieze și să semneze contractele, fără intervenția consilierilor locali.

I s-a imputat recurentei-reclamante faptul că nu s-a abținut de la votarea acestor hotărâri, întrucât, ulterior și fratele soțului său a depus oferte pentru obținerea unor contracte de asistență juridică.

În opinia instanței de fond și a intimatei-pârâte, recurenta-reclamantă trebuia să anticipeze că afinul său de gradul II, fiind avocat, putea să aibă un beneficiu patrimonial în urma adoptării hotărârilor.

Întrucât cele patru hotărâri adoptate de Consiliul Local Sighișoara nu au creat și nu puteau să creeze un beneficiu pentru B., Înalta Curte susține că recurenta-reclamantă nu era ținută de respectarea obligației de a se abține de la vot, stipulată de disp. art. 77 alin. (1) din Legea nr. 393/2004.

Obligația consilierului local de a nu lua parte la deliberarea și adoptarea de hotărâri dacă are un interes personal în problema supusă dezbaterii, trebuie interpretată și aplicată restrictiv, și anume, numai dacă decizia autorității din care face parte ar putea prezenta un beneficiu pentru persoanele indicate în norma legală, în speță, afin de gradul II.

Astfel, recurenta-reclamantă ar fi trebuit să anticipeze că fratele soțului său va depune ulterior o ofertă și primarul va accepta oferta, prin negocierea și semnarea contractului.

Deoarece în cauză nu s-a dovedit că recurenta-reclamantă cunoștea că va fi depusă o ofertă de către fratele soțului său și nici că primarul va accepta această ofertă, aceasta nu putea să anticipeze beneficiul despre care vorbește art. 75 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 393/2004.

Dacă s-ar accepta interpretarea textului incident, astfel cum s-a realizat de către prima instanță și intimata-pârâtă, atunci obligația de abținere de la vot ar subzista pentru simplul fapt că soțul, ruda sau afinul în cauză, ar avea profesia de avocat, chiar dacă aceste persoane nu au depus oferte pentru asistență juridică.

Or, nu acesta este sensul dispozițiilor legale ce reglementează conflictul de interese, deoarece nu i se poate cere alesului local să anticipeze ceea ce se va întâmpla după adoptarea hotărârii, respectiv depunerea unei oferte, dar și acceptarea acesteia de către o altă autoritate, Primarul mun. Sighișoara.

Recurenta-reclamantă are obligația să anticipeze că prin însăși hotărârea adoptată se va crea un beneficiu afinului său de gradul II.

Or, în cuprinsul hotărârilor nu se face o referire directă la avocatul B. și nu se poate anticipa că acesta va depune o ofertă care va fi și acceptată.

Instanța de fond a considerat că reclamanta avea posibilitatea să anticipeze beneficiul pe care îl va obține afinul său de gradul II, deoarece acesta a încheiat opt contracte de asistență juridică în perioada 2013 - 2015.

Același raționament se aplică însă pentru fiecare hotărâre adoptată la consiliul local, deoarece beneficiul patrimonial nu a existat din momentul luării deciziei.

Între acest moment și următorul pas, reprezentat de încheierea contractelor de asistență juridică, a intervenit opțiunea avocatului de a depune oferte și decizia primarului de o accepta și de a încheia contractele, momente pe care recurenta-reclamantă nu putea să le anticipeze.

Textul legal îi cere alesului local să realizeze o analiză a potențialității beneficiului în limitele rezonabile și nu să facă scenarii posibile legate de ce opțiune are ruda/afinul său ori la care anume soluție se va opri o altă autoritate.

Față de acestea, reținându-se că hotărârile consiliului local în discuție au aprobat o procedură-cadru pentru achiziționarea unor servicii juridice, Înalta Curte constată că sunt întrunite disp. art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., și, în consecință:

În temeiul art. 496 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, se va admite recursul, se va casa sentința atacată și, în rejudecare, în temeiul art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, se va admite acțiunea și se va anula raportul de evaluare ca nelegal.

În temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., va fi obligată intimata-pârâtă la plata sumei de 1.150 RON reprezentând cheltuieli de judecată către recurenta-reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de A. împotriva Sentinței nr. 18 din 24 februarie 2017 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, rejudecând în fond cauza, admite acțiunea formulată de reclamanta A. Anulează Raportul de evaluare nr. x din 18 octombrie 2016. Obligă intimata-pârâtă la plata sumei de 1.150 RON reprezentând cheltuieli de judecată către recurenta - reclamantă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 iunie 2019.

GGC - CP