ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2111/2019

Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoșani la data de 02.02.2018, reclamanții A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, obligarea acestuia la restituirea sumei de 180.000 RON, reprezentând bunuri preluate prin două procese-verbale în perioada 16 decembrie 1992 - 20 noiembrie 2008; restituirea sumei de 70.000 RON, reprezentând contravaloarea renovărilor și a reparațiilor făcute bunurilor preluate în custodie; restituirea sumei de 75.000 RON, reprezentând părți sociale din patrimonial fostului CAP Dorohoi; restituirea bunurilor confiscate ilegal prin două executări silite și o publicație de vânzare, valoarea acestora fiind de 780.000 RON; restituirea sumei de 30.000 RON, reținuți din pensie de ANAF; plata sumei de 96.000 RON, reprezentând plata celor 1.600 zile petrecute prin instanțe; plata sumei de 1.234.600 RON, reprezentând totalul prejudiciilor cauzate de funcționari ai statului; plata unor daune morale în sumă de 100.000 euro. Prin Sentința civilă nr. 1757 din 20 aprilie 2018, Judecătoria Botoșani a admis excepția de necompetență materială a instanței, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani. Prin Sentința civilă nr. 888 din 5 octombrie 2018, Tribunalul Botoșani, secția I civilă, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, invocată prin întâmpinare, și a respins cererea formulată de reclamanții A. și B., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Hotărârea recurată Prin Decizia nr. 124 din 19 aprilie 2019, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanții A. și B. împotriva Sentinței nr. 888 din 5 octombrie 2018 a Tribunalului Botoșani, secția I civilă.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei pronunțate de Curtea de Apel Suceava au declarat recurs reclamanții A. și B.. Cererea de recurs a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la 3 iulie 2019, sub nr. x/2018, și repartizată aleatoriu, spre soluționare, Completului de filtru CF x.

Procedura de filtru Prin raportul privind admisibilitatea, în principiu, a recursului, s-a reținut că recursul este declarat în termen, este legal timbrat, iar partea are deschisă calea de atac a recursului împotriva deciziei atacate; de asemenea, s-a reținut că cererea de recurs nu cuprinde motive de nelegalitate care să vizeze hotărârea atacată, cerință a cărei lipsă este sancționată cu nulitatea potrivit art. 486 alin. (3) C. proc. civ.. În opinia raportorului, reclamanții nu au dezvoltat critici cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, invocând nemulțumiri cu caracter general referitoare la modul de soluționare a cauzei de către instanțele de judecată, așa încât nu pot fi circumscrise motivelor de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., aspect de natură a atrage incidența dispozițiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ. În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților pentru a-și exprima poziția procesuală prin depunerea unui punct de vedere, în scris, la raport. Părțile au depus puncte de vedere la raport, solicitând în ceea ce privește recurenții-reclamanți admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, iar Administrația Județeană a Finanțelor Publice Botoșani, în numele Ministerului Finanțelor Publice, a arătat că este de acord cu concluziile raportului, solicitând respingerea recursului, ca inadmisibil. Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea recursului la data de 14 noiembrie 2019, în complet de filtru, fără citarea părților.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând recursul din perspectiva încadrării motivelor de recurs în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Cu titlu preliminar, referitor la excepția inadmisibilității recursului invocată, prin întâmpinare, de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Botoșani, se reține că aceasta se raportează la dispozițiile art. 460 C. proc. civ., în sensul în care Sentința civilă nr. 888 din 5 octombrie 2019 a Tribunalului Botoșani a fost atacată de către reclamanți cu apel, iar împotriva hotărârii pronunțate în apel nu se poate exercita calea de atac a recursului. Potrivit prevederilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ., "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului". Excepțiile de la regula înscrisă în art. 483 alin. (1) C. proc. civ. sunt reglementate de art. XVIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018, care prevede la art. III pct. 3 că: "În procesele pornite anterior datei de 20 iulie 2017 inclusiv și nesoluționate prin hotărâre pronunțată până la data de 19 iulie 2017 inclusiv, precum și în procesele pornite începând cu 20 iulie 2017 și până la 31 decembrie 2018 inclusiv, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. I lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, precum și în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare". Obiectul prezentei cauze este evaluabil în bani și nu se încadrează în ipotezele prevăzute de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 310/2018. Totodată, se au în vedere dispozițiile art. IV din Legea nr. 310/2018, pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, potrivit cărora "recursurile declarate, potrivit legii, împotriva hotărârilor pronunțate în apel, începând cu data de 20 iulie 2017, de tribunale în cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști, se judecă de curțile de apel, iar recursurile declarate, potrivit legii, împotriva hotărârilor pronunțate în apel, începând cu data de 20 iulie 2017, de curțile de apel în cererile evaluabile în bani în valoare de peste 200.000 RON, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști, se judecă de Înalta Curte de Casație și Justiție". Față de cele ce preced, Înalta reține că Decizia nr. 124 din 19 aprilie 2019 a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, este supusă căii extraordinare de atac a recursului, urmând să respingă excepția inadmisibilității recursului, invocată de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Botoșani. În considerarea caracterului său de cale extraordinară de atac, recursul poate fi exercitat numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. Corelativ, art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ. stabilește că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar art. 489 alin. (1) din același act normativ prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, afară de cazul în care instanța de judecată ar invoca din oficiu motive de ordine publică. Interpretarea acestor prevederi legale impune, totodată, și concluzia că cerința motivării recursului implică, în mod necesar, ca recurenții să formuleze critici de nelegalitate prin raportare directă la soluția și motivele cuprinse în hotărârea recurată. Prin urmare, cererea de recurs trebuie să se constituie într-o critică pertinentă a hotărârii atacate, fiind necesar ca motivele de recurs să aibă corespondent în acelea prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. și, în același timp, să se raporteze la ceea ce s-a statuat prin hotărârea recurată pentru ca instanța învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judiciar eficient. Când motivele de fapt ale recursului nu satisfac aceste exigențe, referindu-se la aspecte străine de soluția dispusă prin hotărârea recurată și de considerentele care susțin în mod necesar această soluție, trebuie considerat că cerința motivării recursului nu este îndeplinită, acesta fiind lovit de nulitate. Or, în speță, verificând cererea de recurs, se constată că recurenții-reclamanți invocă nemulțumiri cu caracter general referitoare la modul de soluționare a cauzei de către instanțele de judecată. Procedând într-o asemenea manieră, recurenții-reclamanți nu indică în concret care sunt motivele de nelegalitate ce pot fi imputate deciziei atacate și nu formulează critici care, circumscrise motivelor de recurs prevăzute de lege, sunt de natură a susține nelegalitatea actului de procedură atacat. În condițiile în care motivele de fapt ale recursului sunt străine de acelea expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., sancțiunea care intervine, în sensul prevederilor art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., este cea a nulității, care operează nu doar atunci când recursul este nemotivat, ci și atunci când criticile propriu-zise nu sunt susceptibile de încadrare în motivele de nelegalitate prevăzute de lege. Cum în cauză nu pot fi reținute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., nici motive de ordine publică, pentru argumentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) din același act normativ, va constata nul recursul declarat de A. și B. împotriva Deciziei nr. 124 din 19 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2018.