ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 705/2020
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 705/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra cauzei de față,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei;
La data de 28 septembrie 2020, pe rolul Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, a fost înregistrată sub nr. x/2020, sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, prin care, în temeiul art. 103 - 104 din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, s-a solicitat a se aprecia asupra oportunității și legalității luării măsurii arestării provizorii în vederea predării, față de persoana solicitată A., fără antecedente penale (Conform cazierului judiciar nr. x/26 septembrie 2020 emis de Inspectoratul de Politie al Județului Constanta), motivat de faptul că, pe numele acesteia, Biroul SIRENE din Marea Britanie a transmis, la data de 22 octombrie 2019, o semnalare privind punerea în executare a unui mandat european de arestare emis la data de 25 septembrie 2019 de către autoritățile judiciare din Marea Britanie, în baza sentinței pronunțate de Judecătorul de Primă Instanță de la Tribunalul din Brighton și Hove - Marea Britanie, în dosarul x, pentru săvârșirea unei infracțiuni de răpire de copii, prevăzută de art. 1 alin. (1) și (4) din Legea privind răpirea copiilor din 1984, pedeapsa maximă prevăzută de legislația engleză fiind până la 7 ani închisoare.
În fapt, se reține că în data de 23 ianuarie 2019 A. a părăsit teritoriul Marii Britanii prin aeroportul Luton, Londra, împreună cu copilul său, minorul de 8 ani, A., rezultată din căsătoria cu B., relație care, potrivit depoziției persoanei solicitate, a fost întreruptă ca efect al unor afecțiuni neurologice și neuropsihiatrice ale fostului soț ce avea un comportament deviant și dezechilibrant în raport de fosta soție și de copil, situație în care aceasta a invocat o stare de necesitate în comiterea faptei.
La termenul de judecată din 29 septembrie 2020, Curtea de Apel Constanța a procedat la audierea persoanei solicitate, ocazia cu care aceasta și-a exprimat refuzul de a fi predată autorităților judiciare din Marea Britanie, cu motivarea că datorită comportamentului abuziv al fostului partener a fost nevoită să părăsească Marea Britanie, împreună cu copilul minor A., în vârstă de 8 ani, fapt pentru care a revenit în Lituania, în cursul lunii ianuarie 2019.
Persoana solicitată a mai precizat că în cursul lunii iulie 2019 procesul de încredințare a minorei rezultate în urma relației cu cetățeanul britanic B. a fost soluționat în mod definitiv, copilul fiind încredințat tatălui, iar domiciliul acestuia fiind stabilit la părintele său din Marea Britanie. A mai precizat persoana solicitată că în luna septembrie 2020 a plecat din Lituania cu destinația Bulgaria, țară unde ar fi dorit să se stabilească, împreună cu minora în vârstă de 8 ani și un prieten, deplasarea făcându-se cu automobilul, având asupra sa pașaportul minorei, fiind oprită la granița României cu Bulgaria de către autoritățile de frontieră.
Prin încheierea de ședință din 29 septembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în baza în baza art. 102 alin. (1) în referire la art. 102 alin. (5) lit. b) teza I din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, a fost respinsă propunerea de luare a măsurii arestării provizorii în vederea predării formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, pe o perioadă de 15 zile, față de persoana solicitată A..
În baza art. 102 alin. (5) lit. b) teza a doua din Legea nr. 302/2004, republicată, în referire la art. 202 alin. (4) lit. b) și art. 211 și următoarele C. proc. pen., s-a dispus luarea măsurii preventive a controlului judiciar pe o durată de 20 zile, de la data de 29 septembrie 2020 până la data de 18 octombrie 2020, inclusiv, față de persoana solicitată A., fără antecedente penale, în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare emis la data de 25 septembrie 2019 de autoritățile judiciare din Marea Britanie, în baza sentinței pronunțată de judecătorul de primă instanță al Tribunalului din Brighton și Hove în dosarul x, pentru săvârșirea infracțiunii de răpire de copii, prevăzută de art. 1 (1) și (4) din Legea privind răpirea copiilor 1984.
În baza art. 215 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus ca persoana solicitată, pe durata măsurii controlului judiciar să respecte următoarele obligații: să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori va fi chemată; să informeze de îndată instanța de judecată cu privire la schimbarea locuinței sale; să se prezinte la organul de poliție, desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori va fi chemată.
În baza art. 215 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., s-a impus persoanei solicitate A. obligația de a nu părăsi raza județului Constanța, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței de judecată.
S-a atras atenția persoanei solicitate asupra dispozițiilor art. 215 alin. (3) și (7) din C. proc. pen., potrivit cărora, în caz de încălcare, cu rea-credință a obligațiilor care îi revin ori în cazul în care există suspiciunea rezonabilă că a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune pentru care se dispune punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege.
În baza art. 215 alin. (4) C. proc. pen., s-a desemnat ca organ de supraveghere a persoanei solicitate secția de poliție în a cărei circumscripție teritorială se află adresa din Municipiul Constanța, unde persoana solicitată locuiește și s-a atras atenția organului de poliție desemnat cu supravegherea asupra dispozițiilor art. 215 alin. (6) C. proc. pen.
Măsurile dispuse încheiere au fost comunicate instituțiilor prevăzute de art. 215 alin. (5) C. proc. pen., Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul I.G.P.R. și Ministerului Justiției.
În baza art. 102 alin. (7) din Lega nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, Curtea a stabilit un nou termen de judecată în vederea continuării procedurii de executare a mandatului european de arestare la data de 13 octombrie 2020, în vederea prezentării de către procuror a mandatului european de arestare, însoțit de traducerea în limba română, cu citarea persoanei solicitate la adresa indicată și încunoștințarea apărătorilor aleși.
Prin Adresa emisă sub nr. x/2020 din 7 octombrie 2020 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a înaintat instanței mandatul european de arestare emis de autoritățile judiciare din Marea Britanie pe numele persoanei solicitate A., în limba engleză, însoțit de traducerea lui în limba română, care a fost comunicat persoanei solicitate și apărătorilor aleși ai acesteia.
La termenul de judecată din 13 octombrie 2020, Curtea a luat act că persoana solicitată a confirmat că mandatul european de arestare în limba engleză i-a fost remis, prin intermediul apărătorului ales C., procedând la audierea persoanei solicitate, care a reiterat refuzul său de a fi predată autorităților judiciare din Marea Britanie.
Prin încheierea de ședință din 13 octombrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în baza art. 104 alin. (9) și (11) din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, a fost menținută măsura preventivă a controlului judiciar, pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 19 octombrie 2020 până la data de 18 noiembrie 2020 față de persoana solicitată A., cetățean lituanian, fără antecedente penale, în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare emis la data de 25 septembrie 2019 de autoritățile judiciare din Marea Britanie, în baza sentinței pronunțată de judecătorul de primă instanță al Tribunalului din Brighton și Hove în dosarul x, pentru săvârșirea infracțiunii de răpire de copii, prevăzută de art. 1 (1) și (4) din Legea privind răpirea copiilor 1984.
În baza art. 215 alin. (8) și (9) C. proc. pen., s-a dispus modificarea conținutului obligației impuse persoanei solicitate A. în cadrul măsurii preventive a controlului judiciar instituit prin încheierea de ședință din data de 29 septembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Constanța în Dosarul penal nr. x/2020, în sensul ca pe durata măsurii controlului judiciar aceasta să informeze de îndată instanța de judecată cu privire la schimbarea locuinței sale din Municipiul Constanța, Strada x, nr. 67, apartament 67, județul Constanța.
Au fost menținute celelalte obligații impuse persoanei solicitate A. în cadrul măsurii preventive a controlului judiciar instituit față de aceasta prin încheierea de ședință din data de 29 septembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Constanța în Dosarul penal nr. x/2020
A fost atrasă atenția persoanei solicitate asupra dispozițiilor art. 215 alin. (3) și (7) C. proc. pen., potrivit cărora, în caz de încălcare, cu rea-credință a obligațiilor care îi revin ori în cazul în care există suspiciunea rezonabilă că a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune pentru care se dispune punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege.
În baza art. 215 alin. (4) C. proc. pen., a fost desemnat ca organ de supraveghere a persoanei solicitate secția de poliție în a cărei circumscripție teritorială se află adresa din Municipiul Constanța, Strada x, nr. 67, apartament 67, județul Constanța, unde persoana solicitată locuiește și a fost atrasă atenția organului de poliție desemnat cu supravegherea asupra dispozițiilor art. 215 alin. (6) C. proc. pen.
Măsurile dispuse au fost comunicate instituțiilor prevăzute de art. 215 alin. (5) C. proc. pen., Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul I.G.P.R. și Ministerului Justiției.
Pe fondul cauzei, având nevoie de timp pentru a delibera, a fost stabilit termen pentru pronunțare la data de 16 octombrie 2020.
Prin Sentința penală nr. 140/P din data de 16 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2020, în baza art. 109 alin. (1), raportat la art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, republicată, a fost admisă cererea de executare a mandatului european de arestare întocmit pe numele persoanei solicitate A..
În baza art. 104 alin. (7), raportat la art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus predarea către autoritățile judiciare din Marea Britanie a persoanei solicitate A., în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare emis la data de 25 septembrie 2019 de autoritățile judiciare din Marea Britanie, în baza sentinței pronunțată de judecătorul de primă instanță al Tribunalului din Brighton și Hove în dosarul x, pentru săvârșirea infracțiunii de răpire de copii, prevăzută de art. 1 (1) și (4) din Legea privind răpirea copiilor 1984, cu respectarea regulii specialității predării, prevăzută de art. 117 din Legea nr. 302/2004.
În baza art. 104 alin. (11) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A. în vederea predării către autoritățile judiciare din Marea Britanie.
În baza art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a dispus emiterea mandatului de arestare în vederea predării pe numele persoanei solicitate A. la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
În baza art. 104 alin. (9) și (11) din Legea nr. 302/2004, republicată, a fost menținută măsura preventivă a controlului judiciar față de persoana solicitată A., pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 19 noiembrie 2020 până la data de 18 decembrie 2020 inclusiv.
În baza art. 113 din Legea nr. 302/2004, s-a hotărât ca predarea persoanei solicitate să se realizeze de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române, cu sprijinul unității de poliție în raza căreia se află locul de detenție în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de predare.
În baza art. 109 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus ca soluția să fie comunicată autorității judiciare emitente a mandatului european de arestare, Ministerului Justiției și Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.
În baza art. 272 C. proc. pen., onorariul de avocat din oficiu D., în sumă de 300 RON, se dispus a fi avansat din fondul special al Ministerului Justiției.
În baza art. 273 alin. (4) C. proc. pen., onorariul de interpret E., în sumă de 368,5 RON, se dispus a fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
În baza art. 229 C. proc. pen., s-a dispus încunoștințarea, de îndată, a autorității române competente - Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța - în vederea luării măsurilor legale de ocrotire prevăzute de Legea nr. 272/2004, republicată, față de minora A., cetățean lituanian, născută la data de 16 ianuarie 2012 în Lituania, posesoarea pașaportului cu numărul x emis de către autoritățile lituaniene la data de 11 decembrie 2018, ce face obiectul semnalării în baza de date N. SIS - Art. 32 (S.I.S. II) și al unei alerte INTERPOL - notiță galbenă, la rămânerea definitivă a hotărârii de predare.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că, sub aspect formal, în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru a se putea dispune predarea persoanei solicitate, prevăzute de art. 97 - 98 din Legea nr. 302/2004, republicată, fapta care dă loc la predare fiind descrisă atât în cuprinsul semnalării inițiale, cât și în cuprinsul mandatului european de arestare emis de către autoritățile judiciare din Marea Britanie, ca infracțiune de răpire de copii, prevăzută de art. 1 (1) și 4 din Legea privind răpirea copiilor 1984 din legislația engleză, pedeapsa maximă prevăzută de legea statului emitent fiind de până la 7 ani închisoare.
Curtea a mai reținut că persoana solicitată nu a contestat identitatea, nu a negat prezența sa pe teritoriul statului englez, însă nu a fost de acord cu predarea.
De asemenea, în cauză nu a fost incident nici unul dintre cazurile de amânare a predării prevăzute de art. 114 alin. (1) raportat la art. 58 din Legea nr. 302/2004, republicată.
Deși persoana solicitată a invocat o stare de necesitate ca motiv al părăsirii teritoriului Marii Britanii, datorată comportamentului abuziv al fostului soț, aceasta a ignorat decizia luată de Tribunalul de Familie din Brighton care îi interzicea să scoată copilul în afara țării și care îi cerea predarea până la data de 24 ianuarie 2019 a pașaportului lituanian al minorei, părăsind teritoriul Marii Britanii la data de 23 ianuarie 2020, argumentele invocate nu au putut constitui motive de refuz ale executării mandatului european de arestare potrivit legii române.
****
Împotriva Sentinței penale nr. 140/P din data de 16 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2020, în termen legal, persoana solicitată A. a formulat contestația de față, fără a arăta motivele de fapt și drept pe care se întemeiază.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 26 octombrie 2020, fiind repartizată aleatoriu completului nr. 8 cu termen de judecată la data de 28 octombrie 2020.
La termenul de judecată din data de 28 octombrie 2020, Înalta Curte a apreciat ca fiind lipsă de procedură cu persoana solicitată A., dispunând citarea acesteia, cu mandat de aducere, la toate dresele cunoscute, cât și prin afișare la ușa instanței, stabilind termen la data de 2 noiembrie 2020.
Dezbaterile asupra contestației au avut loc în ședința publică din data de 2 noiembrie 2020, susținerile părților fiind consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri.
La termenul din 2 noiembrie 2020, persoana solicitată A. a lipsit, fiind reprezentată de apărătorul desemnat din oficiu, care, în esență, a solicitat admiterea contestației, desființarea sentinței și, în rejudecare, pe fond, respingerea cererii de executare a mandatului european de arestare.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței contestate, atât prin prisma motivelor invocate de persoana solicitată A. cât și din oficiu, sub toate aspectele, Înalta Curte, apreciază contestația ca fiind nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit art. 84 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală (republicată), mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.
Potrivit alin. (2) al aceluiași articol, mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.
Rațiunea mandatului european de arestare constă în necesitatea de a se asigura garanția că infractorii nu se pot sustrage justiției, acesta reprezentând instrumentul de aducere a persoanei solicitate în fața justiției statului emitent, pentru instrumentarea procedurilor penale.
În considerarea acestor principii, Curtea de Apel Constanța a constatat îndeplinite condițiile de validitate și condițiile de fond pentru punerea în executarea mandatului european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A..
Verificând mandatul european de arestare, Înalta Curte constatat că acesta îndeplinește condițiile prevăzute de art. 84 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală, republicată. Totodată, sunt îndeplinite condițiile pentru a se putea dispune predarea persoanei solicitate, prevăzute de art. 97 - 98 din Legea nr. 302/2004, republicată, fapta care dă loc la predare fiind descrisă atât în cuprinsul semnalării inițiale, cât și în cuprinsul mandatului european de arestare emis de către autoritățile judiciare din Marea Britanie, ca infracțiune de răpire de copii, prevăzută de art. 1 (1) și 4 din Legea privind răpirea copiilor 1984 din legislația engleză, pedeapsa maximă prevăzută de legea statului emitent fiind de până la 7 ani închisoare.
Infracțiunea care motivează emiterea mandatului european de arestare se regăsește în cuprinsul art. 97 alin. (1) pct. 16 din Legea nr. 302/2004, republicată, care se referă în mod explicit la răpire, fără a face distincție în după cum această infracțiune se referă la minori sau persoane majore, astfel încât condiția dublei incriminări impusă de art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 nu este necesară, legislația din Marea Britanie incriminând fapta reținută în sarcina persoanei solicitate ca infracțiune de răpire de copii și pedepsind-o cu închisoare de până la 7 ani.
Din actele dosarului rezultă că persoana solicitată A., fiind prezenta în fața Curții de Apel Constanța, nu a contestat identitatea, nu a negat prezența sa pe teritoriul statului englez și a confirmat primirea mandatului european de arestare tradus în limba engleză și fost audiată de Curtea de Apel Constanța la data de 13 octombrie 2020. Totodată, a consimțit să de declarație ocazie cu care și-a exprimat refuzul de a fi predată autorităților judiciare din Marea Britanie.
Contrar susținerilor apărării, Înalta Curte constată că în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 21 lit. a) și c) din Legea nr. 302/2004.
Analizând dosarul cauzei rezultă că mandatul european de arestare emis de Tribunalul din Brighton și Hove nu privește o pedeapsă cu închisoarea pronunțată de această instanță împotriva persoanei solicitate A. în dosarul penal x. Dovada acestui fapt constă în aceea că mandatul de arestare emis în primă instanță nu specifică o pedeapsă cu închisoarea precis determinată ca durată, ci este emis în cauza aflată pe rol, datorită sustragerii persoanei solicitate de la procedura judiciară ce se desfășoară împotriva sa.
Din conținutul semnalării transmise Biroului Național SIRENE din cadrul I.G.P.R., se specifică natura mandatului emis în primă instanță ca fiind "warrant of arrest at first instance" (mandat de arestare emis în primă instanță - dosar), indicându-se doar pedeapsa prevăzută de legea britanică pentru infracțiunea reținută, aceleași date figurând și în cuprinsul mandatului european de arestare aflat la dosar .
Înalta Curte constată, în acord cu instanța de fond că în speță nu este incident nici unul dintre cazurile de amânare a predării prevăzute de art. 114 alin. (1) raportat la art. 58 din Legea nr. 302/2004, republicată.
Argumentele invocate de persoana solicitată privind comportamentului abuziv al fostului soț și susținerile apărării, că ceea ce a făcut a fost pentru aș apăra copilul, nu pot constitui motive de refuz ale executării mandatului european de arestare potrivit legii române, aceste apărări urmând a fi analizate de către organele judiciare britanice, pe fondul cauzei.
În cadrul acestei proceduri, reglementată printr-o lege specială, instanța de judecată, în calitate de autoritate judiciară, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv, dacă se face sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competența să se pronunțe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuată de autoritatea judiciară emitentă sau cu privire la oportunitatea arestării persoanei solicitate.
Înalta Curte mai constată că, potrivit adreselor primite de la Serviciul de Probațiune Constanța încă din data de 22 octombrie 2020, persoana solicitată A. nu s-a mai prezentat la organul desemnat cu supravegherea sa.
Totodată mandatele de aducere emise pe numele său, pentru termenele de judecată din 28 octombrie 2020 și, respectiv, 2 noiembrie 2020 la toate adresele cunoscute, așa cum rezultă din procesele-verbale întocmite de Inspectoratul Județean de Poliție Constanța, nu au putut fi aduse la îndeplinire, nefiind găsită la nici o locație, motiv pentru care a și fost dată în urmărire de organele abilitate.
Prin urmare, Înalta Curte constată că sentința contestată este legală și temeinică, în cauză fiind îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală privind executarea mandatului european de arestare emis de către autoritățile judiciare din Marea Britanie nefiind incident niciunul din motivele obligatorii sau opționale de refuz al executării.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., raportat la art. 110 din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte va respinge, ca nefondată contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 140/P din data de 16 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2020.
Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen. contestatoarea persoană solicitată va fi obligată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoarea persoana solicitată, în sumă de 964 RON, va rămâne în sarcina statului.
Onorariul interpretului de limba engleză, numit pentru contestatoarea persoană solicitată, se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 140/P din data de 16 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2020.
Obligă contestatoarea persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoarea persoana solicitată, în sumă de 964 RON, rămâne în sarcina statului.
Onorariul interpretului de limba engleză, numit pentru contestatoarea persoană solicitată, se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 noiembrie 2020.
Procesat de GGC - LM