ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 679/2020

Asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 1375/2019 pronunțată la data de 11 decembrie 2019 de către Judecătoria Pitești, secția penală, în baza art. 50 C. pen. și art. 585 C. proc. pen., s-a dispus declinarea cauzei privind pe petentul A. în favoarea Tribunalului Argeș, reținându-se că la data de 25 octombrie 2019 petentul condamnat a formulat, în temeiul art. 585 C. proc. pen., o cerere de modificare a pedepselor în executarea cărora se află.

Prin Sentința penală nr. 34 din data de 27 februarie 2020 a Tribunalului Argeș, s-a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect alte modificări ale pedepsei (art. 585 C. proc. pen.) formulată de petentul A., în favoarea Curții de Apel Pitești, constatându-se, în esență, că prin cererea petentului acesta a solicitat descontopirea și recontopirea în mod corect a pedepselor ce i-au fost aplicate prin sentința în baza căreia a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii și deducerea în mod corespunzător a perioadelor de detenție pe care le-a executat.

În cauză, Tribunalul Argeș a reținut că petentul se află în executarea unei pedepse ce i-a fost aplicată prin Sentința penală nr. 70 din 14 iunie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, definitivă prin neapelare la data de 26 iunie 2019, în baza căreia a fost emis MEPI nr. x/26 iunie 2019.

Astfel, constatând că petentul A. execută o pedeapsă aplicată de Curtea de Apel Ploiești și este încarcerat în PNT Mioveni, potrivit dispozițiilor art. 585 alin. (1) și (2) C. proc. pen., s-a apreciat că în cauză competența de soluționare aparține Curții de Apel Pitești - instanța corespunzătoare în a cărei circumscripție se află locul de deținere.

Curtea de Apel Pitești a fost învestită cu soluționarea cererii la data de 3 aprilie 2020.

Prin Sentința penală nr. 51/F din data de 27 mai 2020 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea formulată de petentul A., în prezent deținut în Penitenciarul Mioveni.

Pentru a hotărî astfel, în esență, Curtea de Apel Pitești a reținut că persoana condamnată solicită o descontopire a unei pedepse rezultante care a fost realizată de către o instanță din Italia și ulterior recunoscută prin Sentința penală nr. 70 din 14 iunie 2019 a Curții de Apel Ploiești, apreciindu-se că, în realitate, contestatorul solicită o nouă contopire efectuată după dispozițiile din legea română.

La solicitarea instanței, a fost comunicată de către Curtea de Apel Ploiești copie de pe Sentința penală nr. 70 din 14 iunie 2019 pronunțată în dosarul nr. x/2019. În baza acestei hotărâri a fost emis MEPI nr. 73 din 26 iunie 2019 atașat în fotocopie la dosarul Tribunalului Argeș.

Analizând cererea petentului, instanța a apreciat că aceasta este inadmisibilă, întrucât Curtea de Apel Ploiești s-a pronunțat deja cu privire la contopire, soluționând cererea de recunoaștere și executare a hotărârii străine, prin urmare există autoritate de lucru judecat cu privire la această împrejurare.

S-a menționat că solicitarea formulată de către petent de contopire potrivit legii române a fost analizată în mod expres de către Curtea de Apel Ploiești, care în considerentele Sentinței penale nr. 70 din 14 iunie 2019 pronunțată în dosarul nr. x/2019 a arătat că "prin Decizia nr. 23/2009 RIL, ICCJ a statuat că în soluționarea unei cereri având ca obiect conversiunea condamnării, trebuie sa se observe dacă felul pedepsei aplicate pentru concursul de infracțiuni sau durata acesteia este incompatibilă cu legislația română, fără a putea înlocui modalitatea de stabilire a pedepsei rezultante pe calea cumulului aritmetic, dispusă prin hotărârea de condamnare, cu aceea a cumulului juridic prevăzută de C. pen..".

Instanța a constatat că în situația de față, aspectele invocate de contestator au fost puse în discuția unei instanțe de judecată (Curtea de Apel Ploiești), care a analizat dispozițiile Legii nr. 302/2004 coroborate cu dispozițiile Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la tratamentul penal al concursului de infracțiuni și s-a pronunțat cu privire la acesta, apreciind că pedeapsa rezultantă pe care o execută persoana condamnată este de 6 ani, 2 luni și 28 zile închisoare, sentința de recunoaștere și executare a unei hotărâri străine dobândind autoritate de lucru judecat.

În consecință, prima instanță a apreciat că solicitarea contestatorului de a se reveni asupra hotărârii judecătorești definitive pe calea contestației este inadmisibilă, motiv pentru care, în baza art. 585 C. proc. pen., s-a dispus respingerea contestației.

*****

Împotriva Sentinței penale nr. 51/F din data de 27 mai 2020 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în termen legal, contestatorul A. a formulat prezenta contestație.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 9 iunie 2020, fiind stabilit termen pentru soluționare la data de 23 octombrie 2020, ocazie cu care s-au luat concluziile apărării contestatorului și ale reprezentantului parchetului, acestea fiind redate în practicaua prezentei decizii.

Examinând contestația formulată în cauză de contestatorul A., Înalta Curte de Casație și Justiție o apreciază ca fiind nefondată, pentru următoarele considerentele:

Potrivit dispozițiilor art. 585 alin. (1) C. proc. pen., pedeapsa pronunțată poate fi modificată, dacă la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executării pedepsei se constată, pe baza unei alte hotărâri definitive, existența vreuneia dintre următoarele situații:

a) concursul de infracțiuni;

b) recidiva;

c) pluralitatea intermediară;

d) acte care intră în conținutul aceleiași infracțiuni.

În speță, contestatorul condamnat A. nu se află în niciuna dintre situațiile reglementate de dispozițiile legale anterior menționate, în condițiile în care așa cum în mod corect s-a reținut în cauză se solicită o descontopire a unor pedepse stabilite prin hotărârile străine de condamnare pronunțate de autoritățile judiciare din Italia și care au făcut ulterior obiectul procedurilor de recunoaștere și transfer în condițiile Legii nr. 302/2004, prin Sentința penală nr. 70 din data de 14 iunie 2019 a Curții de Apel Ploiești pronunțată în dosarul nr. x/2019, definitivă, dispunându-se executarea de către persoana condamnată A., într-un penitenciar din România, a pedepsei de 6 ani, 2 luni și 28 zile închisoare, astfel cum s-a stabilit prin Decizia de executare a pedepselor concurente nr. S.I.E.P. nr. 294/2018 emisă de Biroul Executări Penale din cadrul Procuraturii Republicii de pe lângă Tribunalul Ordinar din Tivoli, Italia, recunoscută în cauză prin sentința menționată.

Astfel, prin Sentința penală nr. 70 din 14 iunie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr. x/2019, definitivă prin neapelare la data de 26 iunie 2019, s-a dispus recunoașterea și punerea în executare a Sentinței nr. 2116 din 17 pronunțată la 12 octombrie 2017 de Tribunalul din Tivoli, Italia, definitivă la 19 decembrie 2017, precum și a Deciziei de executare a pedepselor concurente cu număr S.I.E.P. nr. 294/2018 a Procuraturii Republicii de pe lângă Tribunalul Ordinar din Tivoli - Biroul de Executări Penale.

Prin aceeași hotărâre, s-a constatat că prin Sentința penală nr. 34 CC din 10 octombrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr. x/2018, definitivă prin neapelare la 4 decembrie 2018, au fost recunoscute Sentința penală nr. 804/2015 din 16 noiembrie 2015 pronunțată de Judecătorul de Instrucție de la Tribunalul Ordinar din Velletri, definitivă la 8 noiembrie 2017 și Sentința penală nr. 16880/2014 R.G. din 5 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Ordinar din Roma, definitivă la 22 decembrie 2014, privind condamnarea numitului A., dispunându-se transferarea persoanei condamnate într-un penitenciar din România în vederea executării pedepsei rezultante de 5 ani, 7 luni și 28 de zile închisoare.

Totodată, s-a luat act că prin Decizia de executare a pedepselor concurente cu număr S.I.E.P. nr. 294/2018 a Procuraturii Republicii de pe lângă Tribunalul Ordinar din Tivoli - Biroul de Executări Penale, s-a stabilit că restul de pedeapsă pe care condamnatul A. trebuie să îl execute în temeiul celor trei sentințe menționate, inclusiv în temeiul Sentinței penale nr. 2116 din 17 pronunțată la 12 octombrie 2017 de Tribunalul din Tivoli, este de 6 ani, 2 luni și 28 de zile închisoare, dispunându-se în consecință executarea în România a acestei pedepse, astfel cum s-a stabilit prin decizia a cărei recunoaștere și executare s-a dispus în cauză.

În concret, cu privire la persoana condamnată A., s-a constatat că deși s-a reținut în sarcina sa săvârșirea mai multor infracțiuni, acestuia i-a fost aplicată o singură pedeapsă (6 ani, 2 luni și 28 zile închisoare), autoritățile judiciare din Italia printr-o decizie de contopire stabilind, prin cumul aritmetic, pedeapsa pe care condamnatul trebuie să o execute, solicitându-se recunoașterea deciziei de executare a pedepselor concurente anterior menționată.

În procedura reglementată de Legea nr. 302/2004 privind recunoașterea hotărârii de condamnare, instanța a avut în vedere că prin Decizia nr. 23/2009 pronunțată în recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție s-a stabilit că în soluționarea unei cereri având ca obiect conversiunea condamnării, trebuie sa se observe dacă felul pedepsei aplicate pentru concursul de infracțiuni sau durata acesteia este incompatibilă cu legislația română, fără a putea înlocui modalitatea de stabilire a pedepsei rezultante pe calea cumulului aritmetic, dispusă prin hotărârea de condamnare, cu aceea a cumulului juridic prevăzută de C. pen.

Prin urmare, în această procedură, instanța a constatat că natura pedepsei aplicate, închisoarea, corespunde cu natura pedepsei prevăzute de legea penală română, precum și că durata acesteia este compatibilă cu legea română.

Așa fiind, în cauză în mod corect prin sentința penală atacată, Curtea de Apel Ploiești a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul condamnat A. în baza dispozițiilor art. 585 C. proc. pen., constatând existența autorității de lucru judecat în raport de sentința de recunoaștere și executare a hotărârilor străine - Sentința penală nr. 70 din 14 iunie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr. x/2019, definitivă prin neapelare la data de 26 iunie 2019, prin care au fost analizate inclusiv aspectele invocate de contestator cu privire la pedeapsa în executarea căreia se află în prezent.

Astfel, reținându-se că petentul A. solicită în concret să se realizeze o contopire potrivit legii române a pedepselor aplicate prin hotărârile străine de condamnare ce au fost recunoscute prin sentința penală definitivă anterior menționată în baza căreia a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii în executarea căruia acesta se află (MEPI nr. 73/371/42/2019 din 26 iunie 2019 - dosar Tribunalul Argeș), Înalta Curte constată că prin hotărârea atacată în cauză, în mod judicios prima instanță a apreciat că nu sunt incidente dispozițiile art. 585 C. proc. pen.

În consecință, se constată că soluția atacată în cauză este legală și temeinică, motiv pentru care instanța de control judiciar va respinge ca nefondată contestația de față.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge contestația formulată de contestatorul A. împotriva Sentinței penale nr. 51/F din data de 27 mai 2020 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, ca nefondată.

Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat, iar conform art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva Sentinței penale nr. 51/F din data de 27 mai 2020 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 octombrie 2020.

GGC - CL