ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 112/2020

Asupra conflictului negativ de competență de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

În dosarul nr. x/2019 aflat pe rolul Tribunalului Mureș, domnul A., asistent judiciar al Tribunalului Mureș, membru al completului de judecată CFma4 al aceluiași tribunal, a formulat o declarație de abținere de la soluționarea cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2019, întemeiată pe existența unei situații conflictuale datorate faptului că socrul său a decedat în cadrul spitalului care figurează ca pârât în respectiva cauză, iar soția sa a fost nevoită să declanșeze procedurile legale împotriva conducerii spitalului pârât, fiind în curs procedurile legale de stabilire a răspunderii juridice.

Astfel, autorul declarației de abținere consideră că, în cauza de față, circumstanțele cauzei dovedesc existența unor temeri legitime și justificate care determină existența unor dubii asupra imparțialității sale.

În declarația de abținere formulată în același dosar, doamna asistent judiciar B. arată că se abține de la soluționarea aceleiași cauze motivat de faptul că reclamantul C. este medicul ginecolog al acesteia, iar reclamantul D. este medicul care i-a efectuat o intervenție chirurgicală în anul 2013, astfel încât, pentru a nu da loc la suspiciuni, autoarea abținerii arată că a recurs la prezentul demers în considerarea respectului pe care îl datorează respectivelor persoane.

Având în vedere această situație, Tribunalul Mureș a reținut că, în cadrul instanței funcționează numai trei asistenți judiciari, astfel încât, din pricina abținerilor de față, constată că nu se poate întruni completul de judecată, fiind incidente și prevederile exprese ale art. 426 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. privind compunerea completului.

În temeiul art. 131 alin. (1) C. proc. civ., instanța, verificându-și competența, a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale a Tribunalului Mureș în soluționarea cererilor de abținere mai sus menționate, având în vedere dispozițiile imperative ale art. 54 raportat la art. 50 alin. (2) C. proc. civ. care instituie o competență materială absolută, de ordine publică, a Curții de Apel Târgu-Mureș, conform art. 129 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ.

Astfel, Tribunalul Mureș a reținut că, în cazul prevăzut de art. 54 raportat la art. 50 alin. (2) C. proc. civ., competența materială de soluționare a cererilor de abținere sau recuzare a asistenților judiciari revine curții de apel, iar nu tribunalului. Cu alte cuvinte, curtea de apel sesizată este chemată să verifice în concret existența sau nu a motivelor de recuzare sau abținere, neputându-se cenzura aspectele privind compunerea completelor din cadrul tribunalului, întrucât competența materială a instanței primează față de compunerea completului din cadrul instanței.

În susținerea celor de mai sus, Tribunalul Mureș arată că, în această materie, Înalta Curte de Casație și Justiție și-a schimbat recent și radical jurisprudența, statuând că, în ipoteza în care, din cauza abținerilor asistenților judiciari din cadrul unui tribunal, nu este posibilă soluționarea cererilor de abținere ale acestora, competentă material să soluționeze cererile de abținere este curtea de apel în a cărei rază teritorială funcționează respectivul tribunal, sens în care face trimitere la Decizia nr. 219 din 25 ianuarie 2018 pronunțată de secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, din care reproduce anumite paragrafe.

Ca atare, Tribunalul Mureș consideră că, în conformitate cu dispozițiile art. 426 alin. (1)-(2) C. proc. civ., asistenții judiciari intră în compunerea completului de judecată, situație legală care legitimează și prerogativa acestora la opinie separată.

Așadar, compunerea completului, utilizată de legiuitor la art. 50 alin. (2) C. proc. civ. nu poate fi disociată artificial, pe cale extralegală, de cele imperativ și expres stabilite în această materie, la art. 426 alin. (1) C. proc. civ.

În cauză, Tribunalul Mureș consideră că nu se pune problema aplicării directe a art. 50 alin. (2) C. proc. civ., în condițiile în care există prevederi legale imperative cuprinse în normele de trimitere ale art. 54 C. proc. civ., astfel încât, în temeiul articolului mai sus amintit, toate articolele din Capitolul I din Titlul II al C. proc. civ. se aplică și asistenților judiciari, în sensul că, și pentru aceștia se va urma procedura prevăzută pentru judecătorul care se află într-o situație similară, iar, față de prevederile art. 50 alin. (2) C. proc. civ., aplicabil în mod corespunzător, urmează ca și cererea privitoare la aceste categorii de persoane să fie judecată de instanța ierarhic superioară, astfel încât, în ipoteza asistenților judiciari trebuie aplicate și prevederile art. 50 alin. (2) C. proc. civ.

Prin urmare, Tribunalul Mureș consideră că dacă legiuitorul a stabilit expres aplicabilitatea art. 50 alin. (2) C. proc. civ. și asistenților judiciari, atunci înseamnă că legiuitorul a admis inclusiv existența situațiilor în care, din pricina abținerii sau recuzării asistentului judiciar, completul nu poate funcționa în mod legal, așa cum este și situația de față.

De altfel, în conformitate cu normele imperative ale art. 55 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, asistenții judiciari funcționează în primă instanță și în toate cauzele privind conflictele de muncă și asigurări sociale, astfel încât, legea nu face distincție între fondul acestor pricini și incidentele procedurale, așa cum e și abținerea.

Tribunalul Mureș mai consideră că incompatibilitatea unui asistent judiciar, prezent în instanță, nu poate fi confundată cu absența temporară, existența unor posturi vacante sau alte asemenea situații, care se raportează la funcționarea unei instanțe, adică a unui tribunal sau a unei curți de apel. Așadar, niciun judecător, asistent judiciar sau grefier nu poate fi delegat administrativ pentru a se eluda aplicarea dispozițiilor imperative ale art. 50 alin. (2) și art. 54 C. proc. civ., cu consecința încălcării competenței materiale de ordine publică a instanței ierarhic superioare.

Mai mult decât atât, printr-un act administrativ precum H.G. nr. 616/2005 nici nu se pot modifica sau abroga prevederi dintr-o lege organică cum e C. proc. civ., astfel încât, și în situația de față sunt incidente dispozițiile art. 54 raportat la art. 50 alin. (2) C. proc. civ. întrucât, în ipoteza în care declarațiile de abținere ar fi admise, completul Tribunalului Mureș nu ar putea să continue judecata și nu ar putea dispune trimiterea dosarului pricinii la o instanță egală în grad, pentru că această atribuție este impusă de lege instanței competente material ierarhic superioare, iar o astfel de competență nu poate fi eludată prin recurgerea la operațiuni administrative, cum ar fi delegările, pentru o situație inadmisibilă în cazul delegărilor întrucât, în situația respectivă legea organică impune expres o altă soluție decât delegările, respectiv, trimiterea dosarului la o instanță egală în grad.

Față de cele de mai sus, prin încheierea de ședință din 02 octombrie 2019, Tribunalul Mureș a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Mureș și a declinat în favoarea Curții de Apel Târgu-Mureș competența soluționării cererilor de abținere formulate de domnul asistent judiciar A. și de doamna asistent judiciar B..

În urma declinării de competență, dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Târgu-Mureș la 25 octombrie 2019.

Prin încheierea din 14 noiembrie 2019, instanța ierarhic superioară a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Târgu-Mureș, invocată din oficiu, declinând în favoarea Tribunalului Mureș competența de soluționare a cererilor de abținere formulate de doi asistenți judiciari, cu referire la soluționarea dosarului nr. x/2019 Totodată, constatând ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Mureș și Curtea de Apel Târgu-Mureș, a suspendat judecarea cererilor de abținere ce fac obiectul dosarului nr. x/2019 și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Cu privire la excepția de necompetență materială, Curtea de Apel Târgu-Mureș a reținut că dosarul nr. x/2019 aflat pe rolul Tribunalului Mureș, în care au formulat declarații de abținere doi din cei trei asistenți judiciari care funcționează la această instanță, are ca obiect soluționarea unui conflict de muncă.

În ceea ce privește soluționarea incidentului procedural, Curtea apreciază că, din interpretarea dispozițiilor art. 55 alin. (1) și (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, reiese că asistenții judiciari nu trebuie să își exprime votul consultativ în cauzele care nu vizează un conflict de muncă sau de asigurări sociale, ci au ca obiect doar incidente procedurale precum incompatibilitatea judecătorului ori a asistentului judiciar. Dispozițiile art. 55 alin. (1) teza I din Legea nr. 304/2004 nu privesc compunerea instanței/completului, ci constituirea completului de judecată, iar, în acest context, din moment ce asistenții judiciari trebuie să își exprime votul consultativ doar în cauzele care privesc fondul litigiului, soluționarea incidentelor procedurale cum ar fi cereri de abținere, de recuzare, conflicte de competență, cereri de strămutare, se va realiza fără participarea asistenților judiciari, aceste incidente neavând legătură cu fondul litigiului.

Totodată, trebuie avut în vedere că prin art. 50 alin. (1) C. proc. civ. se prevede că abținerea sau recuzarea se soluționează de un alt complet al instanței respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține. De asemenea, prin art. 50 alin. (2) C. proc. civ. se prevede că atunci când, din pricina abținerii sau recuzării nu se poate alcătui completul de judecată, cererea se judecă de instanța superioară.

Conform art. 54 C. proc. civ., dispozițiile anterior menționate se aplică, în mod corespunzător și procurorilor, magistraților-asistenți, asistenților judiciari și grefierilor.

Având în vedere aceste prevederi legale, s-a arătat că, în mai multe decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a statuat că sintagma utilizată de legiuitor în cuprinsul art. 50 C. proc. civ., anume "alcătuirea completului de judecată", respectiv "compunerea completului de judecată", desemnează alcătuirea instanței cu numărul de judecători prevăzut de lege, nefăcându-se referire la "constituirea completului", la care se referă art. 55 alin. (1) teza I din Legea nr. 304/2004, ce semnifică alcătuirea completului de judecată cu toate persoanele prevăzute de lege, respectiv cu judecători, grefieri, asistenți judiciari, în funcție de materie.

În aceste condiții, dispozițiile art. 50 alin. (2) C. proc. civ. devin aplicabile numai în situația în care nu se poate alcătui completul pentru soluționarea cererilor de abținere sau recuzare din cauză că, la instanța respectivă funcționează un număr de judecători insuficient, ce nu permite alcătuirea completului pentru soluționarea incidentului procedural.

Prin urmare, din moment ce în compunerea completului care trebuie să soluționeze incidentul privind abținerea asistenților judiciari intră numai judecători, nu sunt aplicabile în această cauză prevederile art. 50 alin. (2) C. proc. civ., Curtea de Apel nefiind competentă să soluționeze incidentul procedural cu care a fost sesizată, orientare care a fost împărtășită, cu majoritate, și cu ocazia întâlnirii președinților secțiilor pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale ale curților de apel, desfășurată la Curtea de Apel București în noiembrie 2016, precum și la întâlnirea trimestrială pentru unificarea practicii judiciare și formare profesională continuă a judecătorilor din raza Curții de Apel Târgu-Mureș, din iunie 2019, întâlniri organizate în conformitate cu prevederile Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești având drept scop unificarea practicii judiciare în materii în care s-au pronunțat soluții diferite.

Pe de altă parte, Curtea de Apel a reținut că Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă nu s-a pronunțat doar într-un caz izolat că în acele cauze având ca obiect conflicte de muncă, soluționarea incidentelor procedurale cum ar fi cererile de abținere se va realiza fără participarea asistenților judiciari, indicând în acest sens decizia nr. 1207 din 13 iulie 2017 și decizia nr. 147 din 19 ianuarie 2018.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 02 decembrie 2019, sub același număr de dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că cele două instanțe - Tribunalul Mureș și Curtea de Apel Târgu-Mureș - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Cu titlu prealabil, instanța supremă reține că în prezenta cauză este aplicabil C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât acțiunea inițială a fost introdusă ulterior intrării în vigoare a acestei legi.

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureș, în considerarea argumentelor ce succed:

Conflictul negativ de competență s-a ivit în legătură cu soluționarea cererilor de abținere formulate de asistenții judiciari A. și B., din cadrul Tribunalului Mureș, secția Civilă.

Art. 50 alin. (1) C. proc. civ. stipulează că "abținerea sau recuzarea se soluționează de un alt complet al instanței respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține".

Potrivit art. 50 alin. (2) C. proc. civ., "când, din pricina abținerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată, cererea se judecă de instanța ierarhic superioară".

Aceste dispoziții se aplică, în temeiul art. 54 C. proc. civ., în mod corespunzător și procurorilor, magistraților-asistenți, asistenților judiciari și grefierilor.

Ca regulă, instanța competentă să soluționeze abținerea au recuzarea este aceea în fața căreia s-a ivit incidentul procedural, printr-un alt complet.

Cu titlu de excepție, devine competentă instanța ierarhic superioară în ipoteza prevăzută de art. 50 alin. (2) C. proc. civ., aceasta fiind de strictă interpretare și aplicare.

Astfel, pentru determinarea instanței competente material să soluționeze cererile de abținere trebuie stabilit dacă, în cauză, completul de incident procedural se poate alcătui la nivelul Tribunalului Mureș, pentru că instanța ierarhic superioară devine competentă numai în situația unei asemenea imposibilități.

Imposibilitatea de alcătuire a completului de judecată trebuie să fie obiectivă și legală.

Referitor la "alcătuirea" completului competent să soluționeze abținerea sau recuzarea, într-un litigiu în primă instanță în materia conflictelor de muncă și asigurari sociale, sunt aplicabile dispozițiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, respectiv completul va fi constituit dintr-un judecător și 2 asistenți judiciari.

Analizând argumentele pe care prima instanță le-a adus în susținerea deciziei de declinare a competenței în favoarea Curții de Apel Târgu-Mureș, inclusiv cele privind aplicarea principiului conform căruia completul de incident procedural trebuie să aibă aceeași constituire cu acela în fața căruia a intervenit incidentul de incompatibilitate, urmând același raționament, ar fi trebuit ca inclusiv instanța ierararhic superioară să poată fi alcătuită dintr-un judecător și 2 asistenți judiciari, pentru a soluționa în mod legal abținerile, or Curtea de Apel Târgu-Mureș nu are în structura organizatorică asistenți judiciari.

În ipoteza în care competența materială ar reveni instanței ierarhic superioare în temeiul art. 50 alin. (2) C. proc. civ., completul de incident procedural poate fi în mod legal constituit prin delegarea unor asistenți judiciari încadrați la un tribunal din circumscripția aceleiași curți de apel, în temeiul art. 9 din H.G. nr. 616/2005:

"în situația în care un tribunal, un tribunal specializat sau o curte de apel, care judecă în primă instanță, potrivit legii, cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale, nu poate funcționa normal din cauza absenței temporare a unor asistenți judiciari, a existenței unor posturi vacante sau alte asemenea situații, la propunerea președintelui instanțe respective pot fi delegați asistenți judiciari de la alte instanțe".

Prin urmare, dacă prima instanță ar fi fost consecventă raționamentului său, ar fi trebuit să constate că și instanța ierarhic superioară, în speță, Curtea de Apel Târgu-Mureș se afla în aceeași situație, în care completul de incident procedural nu ar putea fi alcătuit cu asistenți judiciari încadrați la această instanță.

Or, dacă la curtea de apel pot fi delegați asistenți judiciari pentru soluționarea unor abțineri sau recuzări, nu există niciun impediment legal pentru a se dispune delegarea, chiar la tribunalul în fața căruia s-a ivit incidentul procedural, a unor asistenți judiciari încadrați la un tribunal aflat în circumscripția aceleiași curți de apel, conform procedurii prevăzute de art. 9 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 616/2005.

Durata limitată în timp a delegării nu constituie un impediment în constituirea completului, chiar și în situația admiterii abținerii sau recuzării, deoarece continuitatea se referă la judecători (art. 19 C. proc. civ.), iar nu la asistenții judiciari.

Așadar, Înalta Curte reține că, în speță, nu sunt aplicabile prevederile art. 50 alin. (2) C. proc. civ., deoarece există posibilitatea legală de alcătuire a completului care va soluționa abținerile prin delegarea unor asistenți judiciari încadrați la alt tribunal.

Pentru aceste motive, în aplicarea dispozițiilor art. 135 alin. (2) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureș.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureș.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 ianuarie 2020.