ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1207/2017

Decizia nr. 1207/2017

Asupra cauzei de

fața reține următoarele:

Prin cererea înregistrată

pe rolul Tribunalului Botoșani, secția a I-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal la data de 23 ianuarie 2017, reclamanții

A., B., C. și D., reprezentați legal de E., în contradictoriu cu

pârâta F. Broscăuți au solicitat obligarea pârâtei la recalcularea

salariului cuvenit fiecăruia, acordarea salariului cuvenit funcției

îndeplinite la data de 31 februarie 2009 și acordarea, pe ultimii 3 ani, a

diferențelor salariale dintre salariul cuvenit ia data de 31 decembrie

2009 și salariul efectiv încasat în perioada ultimilor 3 ani.

Prin

încheierea din 26 ianuarie 2017, Tribunalul. Botoșani, secția a II-a

civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția

lipsei de competență materială a instanței de contencios

administrativ cu privire la acțiunea formulată de reclamanții A.,

B., C. și D., reprezentați legal de E., prin președinte G. în

contradictoriu cu pârâta F. Broscăuți și a declinat

competența de soluționare a acesteia în favoarea, secției I

civilă, a Tribunalului Botoșani - complet specializat litigii de

muncă și asigurări sociale.

Cauza

a fost înregistrată pe roiul secției I civile a Tribunalului

Botoșani la data de 30 ianuarie 2017.

La 14

iunie 2017, doamna judecător H. a formulat cerere de abținere motivat

de faptul că prin sentința nr. 863/2012, pronunțată în Dosarul

nr. x/40/2011, a hotărât în legătură cu componența

salariului reclamantului A. pentru perioada 1 ianuarie 2010 (analizând Decizia de

reîncadrare salarială nr. 34/2010 în baza Legii 330/2009) și

până la data pronunțării (mai 2012), astfel încât și-a

exprimat pe fond opinia în legătură u structura și caicului

salariului acestui reclamant.

La

data de 15 iunie 2017 au formulat cerere de abținere și

asistenții judiciari I. și J. motivat de faptul că și-au

exprimat opinia în cauză cu ocazia pronunțării sentinței

civile nr. 863 din 7 mai 2012 în Dosarul nr. x/40/2011.

Cererile

de abținere au fost întemeiate pe dispozițiile art. 54, raportat la

dispozițiile art. 42 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Prin

încheierea pronunțată la 15 iunie 2017, Tribunalul Botoșani a

dispus scoaterea de pe rol a dosarului și în temeiul art. 50 alin. (2)

C. proc. civ., înaintarea

dosarului Curții de Apel Suceava în vederea soluționării

declarațiilor de abținere formulate de doamna judecător H.

și de asistenții judiciari I. și J.

Pentru

a pronunța această soluție, instanța a reținut că

raportat la dispozițiile art. 55 din Legea nr. 304/2004, a art. 50 și

art. 54 C. proc. civ., și având în vedere că în cadrul Tribunalului

Botoșani își desfășoară activitatea doar doi

asistenți judiciari, nu se poate alcătui completul de judecată

pentru soluționarea incidentului procedural.

Prin

sentința civilă nr. 67 din 27 iunie 2017, Curtea de Apel Suceava a

admis excepția necompetenței materiale și a declinat

competența de soluționare a cererilor de abținere formulate de

doamna judecător H. și doamnele asistent judiciar J. și I., din

cadrul Tribunalului Botoșani, secția I civilă, în Dosarul nr. x/40/2017,

în favoarea Tribunalului Botoșani. Constatând ivit conflictul negativ de

competență a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație

și Justiție cu soluționarea acestuia.

Pentru

a pronunța această soluție, Curtea de Apel Suceava a

reținut următoarele:

Din

interpretarea dispozițiilor din H.G. nr. 616/2005, a art. 55 din Legea nr.

304/2004, rezultă că asistenții judiciari nu trebuie să

își exprime votul consultativ în cauzele care nu vizează efectiv un

conflict de muncă sau de asigurări sociale, și au ca obiect

incidente procedurale ce vizează incompatibilitatea judecătorului

și a asistentului judiciar.

Această

chestiune a fost tranșată la "întâlnirea președinților

secțiilor pentru cauze privind conflictele de muncă și

asigurări sociale ale curților de apel" ce a avut loc la Curtea

de Apel București, 7-8 noiembrie 2016, ocazie cu care s-a stabilit că

"soluționarea incidentelor procedurale (cereri de abținere, de

recuzare, conflicte de competență, cereri de strămutare),

întrucât nu vizează fondul litigiului, se va realiza tară

participarea asistenților judiciari, indiferent de instanța care

soluționează în primă instanță incidentul procedural (tribunalul

sau curtea de apel).

Prin

urmare, nu este incidență ipoteza prevăzută de art. 50 alin.

(2) C. proc. civ. ci prevederile art. 50 alin. (1) C. proc. civ., cererile de

abținere urmând a fi soluționate (doar) de un alt judecător din

cadrul Tribunalului Botoșani, instanță căreia îi revine

competența materială de soluționare.

Înalta

Curte, competentă să soluționeze conflictul conform ari. 133 pct.

2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competența de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani, în

considerarea argumentelor ce succed:

Potrivit

art. 50 alin. (1) din C. proc. civ., "abținerea sau recuzarea se.

soluționează de un alt complet al instanței respective, în

compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a

declarat că se abține'".

Alin.

(2) al aceluiași articol prevede "când, din pricina abținerii,

sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată,

cererea se judecă de instanța ierarhic superioară".

Conform

art. 54 C. proc. civ., aceste dispoziții se aplică, în mod

corespunzător, și procurorilor, magistraților-asistenți, asistenților

judiciari și grefierilor.

Pe de

altă parte, prin „compunerea instanței" se înțelege

alcătuirea instanței cu numărul de judecători prevăzut

de lege.

„Constituirea

instanței" desemnează alcătuirea completului de

judecată cu toate persoanele și organele prevăzute de lege,

adică, pe lângă judecători, cu grefier, magistrat-asistent,

procuror, asistenți judiciari (în conflictele de muncă și

asigurări sociale) etc.

În

reglementarea dispozițiilor art. 50 din Legea nr. 134/2010 privind C.

proc. civ., legiuitorul utilizează sintagma alcătuirea completului de

judecată, respectiv compunerea completului de judecată., ceea

ce desemnează, așa cum s-a

arătat mai sus, alcătuirea instanței cu numărul de

judecători prevăzut de lege, iar nu la constituire care se referă

la alcătuirea completului de judecată cu toate persoanele și

organele prevăzute de lege, judecători, grefieri, asistenți

judiciari.

În completarea

celor mai sus expuse, art. 110 din Regulamentul de ordine interioară a

instanțelor, astfel cum a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 1375/2015, prevede că "Incidentele

procedurale referitoare ia incompatibilitatea, recuzarea sau abținerea

tuturor membrilor completului de judecată, se var soluționa de

completul cu mimând imediat următor, care judecă în aceeași

materie. Dacă în materia respectivă nu mai există decât un

singur complet de judecată, incidentele procedurale referitoare la

toți membrii completului se vor soluționa de acesta. Dacă nu mai

există un complet care judecă în acea materie, incidentele vor fi

soluționate de completul din materia și după regulile stabilite

de colegiul de conducere al instanței.

(

1)

Dacă m urma soluționării

incidentelor procedurale prevăzute la alin. (!) se constată ca, din

motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată

aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează

aleatoriu. Daca mai există un singur complet care judecă in acea

materie, cauza se repartizează acestuia.

(2)

Cauzele în care toți

judecătorii unei secții au devenit incompatibili,să judece se

repartizează conform regulilor stabilite de colegiul de conducere.

(3) Î

n situația în care

incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de

judecată, soluționarea acestora se va face de către un complet

constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor

stabiliți prin planificarea de permanență, pe materii,

realizată cel puțin trimestrial.

(4) în

cazul în care după soluționarea incidentelor procedurale conform

alin. (5) se constată incompatibilitatea unuia sau unora dintre membrii

completului

de judecată, întregirea

completului se realizează prin participarea

judecătorului sau judecătorilor

înscriși în lista de permanență după judecătorul sau

judecătorii care au participai la soluționarea incidentului

procedural.

Așadar,

în aplicarea dispozițiilor legale mai sus redate, prevederile art. 50 alin.

(2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. devin incidente numai în

situația în care nu se poate alcătui complet pentru soluționarea

cererilor de abținere sau recuzare datorită faptului că la

instanța respectivă funcționează un număr de judecători

insuficient, care nu permite alcătuirea completului pentru

soluționarea incidentului procedural. Or, atât timp cât la

instanță există judecători care pot soluționa

incidentul privind incompatibilitatea, în compunerea completului intrând numai

judecători, nu se poate dispune, în mod legal, trimiterea incidentului

procedural instanței ierarhic superioare.

În speță,

Înalta Curte reține că judecătorii H., împreună cu

asistenții judiciari J. și I., învestiți cu soluționarea

prezentei cauze au înțeles să se abțină de la judecarea

cererii de chemare în judecată, apreciind că și-au exprimat

opinia în legătură cu pricina dedusă judecății.

Se mai

reține că, potrivit evidențelor Consiliului Superior al

Magistraturii, la data formulării cererilor de abținere, iunie 2017,

în cadrul Tribunalului Botoșani funcționau 25 de judecători.

Din

înscrisurile aflate la dosarul cauzei și din considerentele încheierii

pronunțată la 15 iunie 2017 de Tribunalul Botoșani nu reiese

imposibilitatea alcătuirii completului de judecată pentru

soluționarea cererilor de abținere formulate în cauză, în sensul

existenței unui impediment ca ceilalți judecători din cadrul

instanței sa nu poată participa ia judecarea acestora.

Prin

urmare, competența materială de soluționare a cererilor de

abținere formulate de judecător H. și de asistenții

judiciari J. și I., din cadrul Tribunalului Botoșani, secția l civilă,

aparține acestei instanțe.

Pentru

considerentele arătate, Înalta Curte va stabili competența de

soluționare a cererilor de abținere formulate de judecător H.

și de asistenții judiciari J. și I., din cadrul Tribunalului

Botoșani, secția I civilă, în favoarea Tribunalului

Botoșani.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C

I D E

Stabilește

competența de soluționare a cererilor de abținere formulate de

judecător H. și de asistenții judiciari J. și I., din

cadrul Tribunalului Botoșani, secția I civilă, în favoarea

Tribunalului Botoșani.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 13 septembrie 2017.