ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2396/2013

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea nr. 129/ F din 12 iulie 2013, Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza dispozițiilor art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, a dispus arestarea persoanei solicitate R.M., pe o durată de 5 zile începând cu data de 12 iulie 2013 și până la data de 16 iulie 2013, inclusiv. Pentru a dispune astfel, s-a reținut că la data de 12 iulie 2013, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, a înaintat instanței în conformitate cu dispozițiile art. 102 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată semnalarea introdusă în Sistemul Informatic Schengen, privind pe persoana solicitată R.M., aflat în Arestul I.P.J.

Argeș, față de care autoritățile judiciare din Ungaria au emis un mandat european de arestare. Din conținutul semnalării internaționale formulată Biroului S. existente la dosar rezultă că persoana solicitată este suspectă pentru săvârșirea infracțiunii de furt prevăzută de secțiunea 316 C. pen. maghiar, întrucât numitul R. și complicii săi necunoscuți au încercat să obțină ilegal combustibil de la un camion din parcare. Aceștia au fost observați în timpul acțiunii lor și au trebuit să fugă cu un autovehicul cu numere românești false, către Pince, Slovenia. Aceștia au lăsat furtunurile, canistrele și alte dispozitive la locul faptei. Faptele comise de persoana solicitată R.M. sunt încadrate juridic în secțiunea 316 C. pen.

maghiar, faptă incriminată și de legislația română în art. 208 și 209 C. pen. și sancționată cu pedeapsa cu închisoarea de la 3 la 15 ani. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești a procedat la identificarea persoanei solicitate și la audierea acesteia. În declarația existentă la dosarul cauzei și consemnată la data de 12 iulie 2013, numitul R.M. confirmă că i s-a adus la cunoștință de către procuror semnalarea în sistemul informatic Schengen, faptul că autoritățile judiciare din Ungaria au emis un mandat european de arestare împotriva sa vizând infracțiunile menționate mai sus. Prin Ordonanța de reținere din 12 iulie 2013, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești a dispus reținerea pe timp de 24 de ore, începând cu data de 12 iulie 2013, ora 16:00, a persoanei solicitate R.M., în vederea prezentării acestuia în fața instanței și predării autorităților maghiare.

Curtea a constatat că, nu există obiecții din partea persoanei solicitate privind identitatea sa și de asemenea aceasta a fost informată atât de către parchet cât și de către instanță cu privire la acuzațiile care i se aduc de către autoritățile austriece, respectându-se astfel dispozițiile art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată. În legătură cu stadiul cauzei, instanța a constatat că la dosar există mandatul european de arestarea, netradus, emis de către autoritatea judiciară din Ungaria, la care se referă semnalarea introdusă de Biroul S. cu adresa nr. cu adresa nr. 356044/ NAT din 10 iulie 2013, de către Autoritățile judiciare din Ungaria. Această reglementare nouă se aplică însă în cazul când România este stat solicitant, legiuitorul introducând textul nou în capitolul II referitor la emiterea de către autoritățile române a unui mandat european de arestare.

Dispozițiile art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată fac referire în mod expres la procedura de executare a mandatului european de arestare, stabilind în cazul sesizării doar prin intermediul unei semnalări condiții restrictive care privesc atât măsura arestării preventive cât și orice altă măsură preventivă limitând perioada de timp pe care pot fi luate la maxim 5 zile. Același text de lege stabilește un termen imperativ de 5 zile pentru prezentarea de către procuror a mandatului european de arestare, însoțit de traducerea în limba română, și de abia după această etapă judecătorul poate examina în substanță cererea de predare formulată de statului solicitant.

Curtea a apreciat că semnalarea introdusă în sistemul informatic Schengen nu este suficientă pentru a dispune predarea persoanei solicitate către autoritățile austriece și are valoarea unui act juridic de urgență în raport cu care pot fi dispuse măsuri, inclusiv de restrângere a libertății individuale a persoanei solicitate, în vederea posibilei predări a acesteia, pe o perioadă strict determinată și relativ scurtă de timp. În raport cu acesta argumente, instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 103 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, republicată, privind reținerea și arestarea persoanei solicitate în caz de urgență. Împotriva acestei hotărâri persoana solicitată R.M.

a declarat recurs. La termenul din 19 iulie 2013 persoana solicitată R.M., prezent personal și asistat de apărător din oficiu a declarat că înțelege să-și retragă recursul ce formează obiectul prezentului dosar. Potrivit dispozițiile art. 385 4 alin. (2) C. proc. pen., părțile pot renunța la recurs conform art. 368 C. proc. pen. și pot retrage recursul în condițiile art. 369 din același cod, dispoziții care se aplică în mod corespunzător. Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând că sunt respectate condițiile prevăzute de art. 369 C. proc. pen., că cererea de retragere a recursului s-a făcut până la închiderea dezbaterilor, urmează a lua act de manifestarea de voință a persoanei solicitate în sensul retragerii recursului declarat împotriva încheierii penale nr. 129/ F din 12 iulie 2013 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 1532/46/2013.

În baza dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., persoana solicitată va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Ia act de retragerea recursului declarat de persoana solicitată R.M. împotriva încheierii penale nr. 129/ F din 12 iulie 2013 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 1532/46/2013. Obligă recurenta persoană solicitată la plata sumei de 520 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 19 iulie 2013.